2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apăsare sf [At: VĂCĂRESCU, ap. ODOBESCU, S. I, 305 / Pl: ~sări / E: apăsa] 1 Presiune. 2 (Spc) Presiune a aerului. 3 (Fig) Asuprire. 4 (Fig) Opresiune. 5 Coșmar. 6 (Reg) Energie. 7 (Înv) Accent (ritmic), cantitate a silabelor.

APĂSÁRE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. – V. apăsa.

APĂSÁRE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. – V. apăsa.

APĂSÁRE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. 1. Presiune. Apăsarea exercitată de greutățile puse pe capac l-au îndoit. 2. Fig. Asuprire, împilare, oprimare. Înainte de 23 August 1944 țara gemea sub apăsarea burghezo-moșierească. ◊ Privind asupra stării sociale a țării sale, eroul nostru [Ion-vodă cel Cumplit] vedea o națiune mare zbuciumîndu-se sub apăsarea unei clase mici [a clasei boierești]. HASDEU, I. V. 35. 3. Fig. Copleșire morală, stare de deprimare. Sub apăsarea primejdiei ce mă amenința, simțeam că entuziasmul meu de primăvară se răcorește. SADOVEANU, N. F. 129. De cîteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită! VLAHUȚĂ, O. A. 494.

APĂSÁRE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei; presiune; fig. asuprire, oprimare. ♦ Stare de deprimare. De câteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită (VLAHUȚĂ).

apăsá [At: VARLAAM, C. 222, 2 / Pzi: ápăs / E: *appensare] 1 vi A atârna greu. 2 vi A cântări. 3-5 vtri (a) A (se) lăsa cu toată greutatea sa asupra unui lucru. 6 vi (D. un obiect) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. 7 vi (Cst pe) A exercita o presiune asupra unui corp Si: a presa. 8 vi A împinge la fund. 9-10 (Reg) vtr A se urca (sau a ajuta cuiva să urce) într-un pom Si: a burica. 11 vi (Fig; d. o vorbă, un cuvânt, o frază etc.) A accentua. 12-13 vtr (Fig; subiectul este omul) A asupri. 14-16 vtr (Adeseori subiectul activ e o abstractizare) A (se) oprima. 17 vi A simți o greutate (în trup).

APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra anui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.

APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.

APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a presa (cu putere). I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250. (Absol.) Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178. ◊ Fig. Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27. ◊ (Cu arătarea instrumentului acțiunii) Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59. ◊ (Complementul instrumental devine complement direct) Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81. Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42. ◊ Intranz. Apăs pe butonul soneriei. ◊ Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRUL B. F. 47. O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77. (Neobișnuit) Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199. (Fig.) La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49. În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20. ♦ (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. Zaua nu mă-n deasă. Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63. 2. Intranz. Fig. (Cu privire la cuvinte, fraze etc.) A rosti răspicat și tare, a sublinia prin pronunțare. Directorul terminase, apăsînd pe ultimul cuvînt. ◊ (Eliptic) Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165. 3. Tranz. Fig. A oprima, a asupri, a împila. Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59. Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139. 4. Tranz. Fig. A chinui, a înăbuși, a copleși. Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185. O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73. Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465. O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54.

APĂSÁ, apắs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru; a presa, a împinge (cu putere), a exercita o forță de presiune asupra unui corp. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima. ♦ A chinui, a înnăbuși, a copleși. O greutate îmi apăsa inima (NEGRUZZI). – Lat. *appensare.

A APĂSÁ apăs 1. tranz. 1) (obiecte, organe etc.) A supune unei greutăți. ~ un buton. 2) fig. (colectivități și persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila; a asupri. 3) fig. (despre stări fizice sau sufletești ale unei persoane) A copleși, făcând să sufere. 4) fig. (cuvinte, fraze etc.) A accentua în procesul vorbirii. 2. intranz. A exercita o greutate asupra a ceva. ~ cu degetul pe rană. /<lat. appensare

apăsa v. 1. a atârna greu asupra cuiva, a îngreuna; 2. fig. a asupri. [Lat. vulg. APPENSARE].

apắs, a v. tr. (lat. ad-pensare, d. pensare, a cîntări, de unde vine a-țĭ păsa.Apăs, apeșĭ, apasă; să apăs, să apeșĭ, să apese. În Mold. sud: apes, apeșĭ, apeasă; să apés, să apeșĭ, să apese; apesat; apesare). Împing, fac presiune: a apăsa un buton ca să sune soneria. Fig. Asupresc, guvernez cu asprime. V. intr. A apăsa pe un buton.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apăsáre s. f., g.-d. art. apăsắrii; pl. apăsắri

apăsáre s. f., g.-d. art. apăsării, pl. apăsări

apăsá (a ~) vb., ind. prez. 3 apásă; conj. prez. 3 să apése

apăsá vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 3 sg. și pl. apásă; conj. prez. 3 sg. și pl. apése


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APĂSARE s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire.

APĂSÁRE s. 1. greutate, presare, presiune, strânsoare, (rar) strânsură. (Simțea o ușoară ~.) 2. v. greutate.

apăsare s. v. ASUPRIRE. EXPLOATARE. ÎMPILARE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. URGISIRE.

APĂSARE s. 1. greutate, presare, presiune, strînsoare, (rar) strînsură. (Simțea o ușoară ~.) 2. greutate, povară, sarcină. (Mijlocul li se frînge de ~ armelor.)

arată toate definițiile

Intrare: apăsare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apăsare
  • apăsarea
plural
  • apăsări
  • apăsările
genitiv-dativ singular
  • apăsări
  • apăsării
plural
  • apăsări
  • apăsărilor
vocativ singular
plural
Intrare: apăsa
verb (VT69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apăsa
  • apăsare
  • apăsat
  • apăsatu‑
  • apăsând
  • apăsându‑
singular plural
  • apa
  • apăsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apăs
(să)
  • apăs
  • apăsam
  • apăsai
  • apăsasem
a II-a (tu)
  • apeși
(să)
  • apeși
  • apăsai
  • apăsași
  • apăsaseși
a III-a (el, ea)
  • apa
(să)
  • apese
  • apăsa
  • apăsă
  • apăsase
plural I (noi)
  • apăsăm
(să)
  • apăsăm
  • apăsam
  • apăsarăm
  • apăsaserăm
  • apăsasem
a II-a (voi)
  • apăsați
(să)
  • apăsați
  • apăsați
  • apăsarăți
  • apăsaserăți
  • apăsaseți
a III-a (ei, ele)
  • apa
(să)
  • apese
  • apăsau
  • apăsa
  • apăsaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apăsare

  • 1. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apăsarea exercitată de greutățile puse pe capac l-au îndoit.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Înainte de 23 August 1944 țara gemea sub apăsarea burghezo-moșierească.
        surse: DLRLC
      • Privind asupra stării sociale a țării sale, eroul nostru [Ion-vodă cel Cumplit] vedea o națiune mare zbuciumîndu-se sub apăsarea unei clase mici [a clasei boierești]. HASDEU, I. V. 35.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Sub apăsarea primejdiei ce mă amenința, simțeam că entuziasmul meu de primăvară se răcorește. SADOVEANU, N. F. 129.
        surse: DLRLC
      • De cîteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită! VLAHUȚĂ, O. A. 494.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi apăsa
    surse: DEX '98 DEX '09

apăsa

  • 1. tranzitiv intranzitiv A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: presa 12 exemple
    exemple
    • I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250.
      surse: DLRLC
    • absolut Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178.
      surse: DLRLC
    • figurat Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27.
      surse: DLRLC
    • Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59.
      surse: DLRLC
    • Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81.
      surse: DLRLC
    • Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42.
      surse: DLRLC
    • Apăs pe butonul soneriei.
      surse: DLRLC
    • Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRIU, B. F. 47.
      surse: DLRLC
    • O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77.
      surse: DLRLC
    • neobișnuit Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199.
      surse: DLRLC
    • figurat La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49.
      surse: DLRLC
    • figurat În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63.
        surse: DLRLC
    • 1.2. intranzitiv figurat A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: accentua sublinia 2 exemple
      exemple
      • Directorul terminase, apăsând pe ultimul cuvânt.
        surse: DLRLC
      • eliptic Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A face să sufere.
    exemple
    • Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59.
      surse: DLRLC
    • Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139.
      surse: DLRLC
    • Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185.
      surse: DLRLC
    • O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73.
      surse: DLRLC
    • Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465.
      surse: DLRLC
    • O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54.
      surse: DLRLC

etimologie: