2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

angara sf [At: (a. 1629) ap. HEM 1193 / V: (reg) ~rie, ~gărie, ~rea, hangărea, hangarale / Pl: ~le / E: ngr ὰγγαρεια] 1 (Înv) Corvoadă. 2 Dare. 3 Contribuție (în bani, în natură sau în muncă) către (stăpân sau) domnitor. 4 (Reg; lpl) Greutăți (mai ales bănești). 5 (Spc) Dări către stat Cf beilic, clacă, robotă.

ANGARÁ, angarale, s. f. 1. (În Evul Mediu, în Moldova și în Țara Românească) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Dificultate, greutate de ordin material, necaz, belea. [Var.: angaríe, angăríe s. f.] – Din ngr. angaria.

ANGARÁ, angarale, s. f. 1. (În evul mediu, în Moldova și în Țara Românească) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii. 2. (Mai ales la pl.) Sarcină, greutate materială, necaz, belea. [Var.: angăríe s. f.] – Din ngr. angaria.

ANGARÁ, angarale, s. f. (Mai ales la pl.) Sarcini sau greutăți materiale, belele, necazuri; (mai ales în limba veche) bir, dare, corvadă. Nu știe cum se descurcă lucrătorii ceilalți care cîștigă mai puțin și au angarale mai multe. PAS, L. II 52. La Macovei în sat Nici că mai este de stat, Că te ține-n muncă-afară Cît ține ziua de vară, Numai pe zece parale, Pentru bir și angarale. TEODORESCU, P. P. 297. – Variantă: angăríe (NEGRUZZI, S. I 284) s. f.

ANGARÁ, angarale, s. f. Sarcină sau greutate materială, necaz, belea; (înv.) bir, corvadă. [Var.: angăríe s. f.] – Ngr. angaria.

angarà f. 1. dare în bani sau în natură peste cele legiuite: biruri și angarale POP.; 2. muncă fără plată sau transport în folosul Statului. [Gr. mod. ANGARÌA, de unde și forma moldovenească angărie].

angará f. (turc. angharĭa, d. ngr. angaria, d. vgr. ángaros, curier al poșteĭ persice). Corvadă, beĭlic, muncă gratuită forțată. – La Ghib. Sur. XVII, IX, angheriĭ: gloabe și alte angheriĭ. V. și angărie.

ANGĂRÍE s. f. v. angara.

angăríe și angheríe f. Est. Pl. Pasăre domestică, galiță: hrănea angăriile. (Neam. Rom. Lit. 3,555), lăcomia cu care înghit cele angăriĭ grăunțele (VR 1911,11,251). Angarale. V. anghirle, cobaĭe, gujălie, oare, orăteniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

angará (înv., fam.) s. f., art. angaráua, g.-d. art. angarálei; pl. angarále, art. angarálele

angará s. f., art. angaráua, g.-d. art. angarálei; pl. angarále


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

angará (angarále), s. f.1. Obligație în bani sau zile de lucru. – 2. Greutate, problemă, necaz, belea. – 3. Pasăre de curte. – Var. angărie, angarie, angarea, hangara(le), angherie.Mr. angărie. Ngr. ἀγγαρεία (Meyer 12; DAR), de unde și it. angheria, fr. angarie, sp. angaria, tc. angarya, alb. angherii, bg. angarija, pol. angarya. Sensul 3 este der. de la 2, în ciuda îndoielilor exprimate de DAR; cf. boală ca nume de vite.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANGARA, rîu în Federația Rusă (C.S.I.); 1.779 km. Izv. din L. Baikal și se varsă în Enisei. Afr. pr.: Ilim, Irkut, Oka, Kova. Navigabil între Irkutsk și Bratsk și între Boguceansk și vărsare (320 km). Mari hidrocentrale (Irkutsk – 660 MW, Bratsk – 4.500 MW și în construcție Ust-Ilimsk – 4.300 MW).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

angara, angarale s. f. necaz, belea

Intrare: angara
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angara
  • angaraua
plural
  • angarale
  • angaralele
genitiv-dativ singular
  • angarale
  • angaralei
plural
  • angarale
  • angaralelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angărie
  • angăria
plural
  • angării
  • angăriile
genitiv-dativ singular
  • angării
  • angăriei
plural
  • angării
  • angăriilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angarie
  • angaria
plural
  • angarii
  • angariile
genitiv-dativ singular
  • angarii
  • angariei
plural
  • angarii
  • angariilor
vocativ singular
plural
Intrare: Angara
Angara nume propriu
nume propriu (I3)
  • Angara

angara angarie angărie

etimologie: