6 intrări
48 de definiții
din care- explicative (26)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
- etimologice (2)
- enciclopedice (4)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALÉS1 s. n. Faptul de a (se) alege. ◊ Loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ◊ Loc. adv. Pe ales(e) sau într-ales = la liberă alegere, după plac. [Formă gramaticală: (în loc.) alese] – V. alege.
ALÉS1 s. n. Faptul de a (se) alege. ◊ Loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ◊ Loc. adv. Pe ales(e) sau într-ales = la liberă alegere, după plac. [Formă gramaticală: (în loc.) alese] – V. alege.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALÉS2, -EÁSĂ, aleși, -se, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Deosebit dintre alții sau dintr-un tot. 2. (Adesea substantivat) Desemnat prin vot. 3. Deosebit, distins, remarcabil; scump, rar ◊ Loc. adv. Mai ales = în special, îndeosebi. 4. (Despre țesături) Lucrat cu flori sau cu modele. II. S. m. și f. (Art.) Persoană iubită (cu care se căsătorește cineva). – V. alege.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ales1 [At: (a. 1697) ap. HEM 851 / Pl: ~uri / E: alege] 1 sn (Înv) Descurcare. 2 sn (Înv) Hotărâre. 3 sn (Înv) Rezultat1. 4 sn (Rar) Alegere (18). 5 sn (Spc) Sărbătoarea păcurarului1, care are loc la 22 aprilie, la întâia mulsoare a oilor și întâia separare a mieilor dintre oi. 6 sn (Spc) Separare a oilor mulgătoare de cele sterpe când sunt aduse la muls. 7 i Exclamație care se strigă atunci când se aleg oile la strungă. 8 sn (Îlav) De ~ De preferat. 9 sn (Îla) Pe ~(e) Deosebit. 10 sn (Îlav) Pe ~(e), pe ~ul sau într-~(uri) La liberă alegere. 11 sn (Îlav) Pe ne~(e) De-a valma. 12 sn (Ban; înv; îs) ~ul viilor Culesul viilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ales2, ~easă [At: COD. VOR. 72/9 / Pl: ~eși, ~e / E: alege] 1 a Pur. 2 a De calitatea întâi. 3 a (Înv; d. moșii) Hotărnicit2. 4 a Separat2. 5 a (Înv) Descurcat2. 6 a (Înv) Hotărât2. 7-8 a, av (Îvp) Clar. 9 a (Pop; îe) Nici acasă nu-i ~easă Se spune despre o situație încurcată. 10-11 a, av (Jur; înv, șîs lucru ~) Evident. 12-13 a, av (Îvp) Precis. 14 a Deosebit de alții sau dintr-un tot. 15 a Remarcabil. 16 a Distins. 17 a Nobil. 18 a Excepțional. 19 a Prețios. 20 a Rar. 21 a (Îe; mpl) ~ pe (sau de pe ori după) sprânceană Selecționat după criterii foarte stricte Si: tot unul și unul. 22 a (îlav) Mai ~ în special. 23 a (D. țesături) Lucrat cu diverse modele ornamentale. 24-25 smf, a (Reprezentant) care a fost desemnat prin vot. 26 sm (Tlg) Martir. 27 a (Tlg; îs) Poporul (sau neamul) ~ Poporul evreu. 28 smfa (Șîs ~ul inimii) Logodnic. 29 smfa (Îas) Iubit. 30 smp (Înv; îs) ~eșii satului Cei patru fruntași ai satului, desemnați prin vot de consătenii lor și învestiți cu autoritate administrativă și drept de jurisdicție în litigiile de importanță mai mică. 31 smp (Adi; îs) ~eșii poporului Reprezentanții puterii politice, administrative etc. 32 av (Îvp) Sigur. 33 av (Îvp) Amănunțit. 34 av (Îvp) Anume. 35 av (Îvp) Deosebit. 36 av (Îvp) Îndeosebi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÉS2, -EÁSĂ, aleși, -se, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Deosebit dintre alții sau dintr-un tot. 2. (Adesea substantivat) Desemnat prin vot. 3. Deosebit, distins, remarcabil; scump, rar. ◊ Loc. adv. Mai ales = în special, îndeosebi. 4. (Despre țesături) Lucrat cu flori sau cu modele. II. S. m. și f. (art.) Persoană iubită (cu care se căsătorește cineva). – V. alege.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALÉS1 s. n. Faptul de a alege; alegere. Mă dusei pe sat în jos, Să-mi aleg drăguț frumos; Amar de alesul meu, Cum mi-am ales eu de rău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. ◊ Loc. adj. Pe ales sau pe alese sau (rar) pe alesul = deosebit, aparte, special. Carnea pe alese și măruntaiele aveau mușteriii lor. PAS, L. I 71. Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe = Deși vorbești pe înțeles. Eu nu te pot pricepe. EMINESCU, O. I 173. ◊ Loc. adv. Într-ales, pe ales sau pe alese = la alegere. Nu se vinde pe alese. ◊ Cum ajunge în grădină, o dată începe a smulge la salăți într-ales. CREANGĂ, P. 215. – Formă gramaticală: (în locuțiuni) alese.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÉS2, -EÁSĂ, aleși, -se, adj. 1. Deosebit dintre alții sau dintr-un tot (după criterii obiective sau subiective). De multe ce sînt și dese, Nu le putem spune alese. TEODORESCU, P. P. 174. ◊ Loc. adv. Mai ales = îndeosebi, în special. Mai ales m-am uitat la un nour cătră Ceahlău. SADOVEANU, B. 23. Oamenii se priveau și mai ales băieții leșinau de rîs. CREANGĂ, P. 306. ◊ (Substantivat) Un flăcău frumos răsare, E Teleajenul, copilă, Simți că este-al tău ales. COȘBUC, P. I 169. (Adverbial, regional) Precizat, accentuat. Ți-am spus, bade, rupt-ales, Că nu pot să te iubesc. HODOȘ, P. P. 164. 2. Desemnat prin vot. O magistratură aleasă pe fiecare an. BĂLCESCU, O. II 14. ◊ (Substantivat) Alesul poporului = reprezentant al poporului în Marea Adunare Națională, în sfaturile populare etc. 3. Prețios, valoros, deosebit, remarcabil, distins. Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cale-ales alai. COȘBUC, P. I 56. La Brustureni... ea găsi o bibliotecă aleasă. NEGRUZZI, S. I 109. 4. (Despre țesături) Lucrat cu flori sau modele (care se deosebesc pe un fond dintr-o singură culoare). Pe fătul de scînduri e așternută o scoarță aleasă în fel de fel de migălituri. DELAVRANCEA, S. 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÉS1 s. n. Faptul de a (se) alege. ◊ Loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ◊ Loc. adv. Pe ales(e) sau într-ales = la liberă alegere, după plac. [Formă gramaticală: (în expr.) alese].
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALÉS2, -EÁSĂ, aleși, -se, adj. 1. Deosebit dintre alții sau dintr-un tot. 2. (Adesea substantivat) Desemnat prin vot. 3. Prețios, remarcabil; distins. ◊ Loc. adv. Mai ales = în special, îndeosebi. 4. (Despre țesături) Lucrat cu flori sau cu modele. – V. alege.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALÉS1 ~și m. 1) Persoană care a fost desemnată prin vot. ~șii poporului. 2) Persoană preferată. ~sul inimii. /v. a alege
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALÉS2 aleásă (aléși, alése) 1) v. A ALEGE și A SE ALEGE. 2) Care este mai bun între mai multe lucruri sau persoane. Opere alese. ◊ Mai ~ îndeosebi; în special. 2) Care este distins, remarcabil; deosebit; rar; scump. Oameni aleși. Mâncăruri alese. /v. a alege
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ales a. 1. cineva sau ceva luat din mai mulți sau din mai multe; 2. fig: deosebit, distins; ales pe sprânceană, neobișnuit și fără pereche (în bine sau în rău); 3. împodobit cu figuri colorate (de țesături). ║ m. 1. ființă aleasă, cea mai bună: mulți chemați, puțini aleși; 2. (la țară) fruntaș: aleșii satului; 3. reprezentantul națiunii numit de alegători (pentru Cameră de la 25 ani, pentru Senat de la 40). ║ adv. întocmai; mai ales, mai cu seamă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alés, -eásă adj., pl. eșĭ, ese. Distins: societate aleasă. Aleasa inimiĭ, femeĭa care ți-a plăcut. Aleșĭ pe sprinceană, aleșĭ tot unu și unu (de ex., despre niște bătăușĭ la alegerĭ); mulțĭ chemațĭ, puținĭ aleșĭ, puținĭ găsițĭ apțĭ, Aleșiĭ satuluĭ, fruntașiĭ satuluĭ (care aveau și rolu de judecătorĭ). Maĭ ales (pop. și vechĭ numaĭ ales), maĭ cu samă, în special. Pe alese și într’ales, alegînd, după alegere. S. n. Alegere: am perdut mult timp cu alesu grîuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALÉGE, alég, vb. III. 1. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți; a distinge. 4. Tranz. și refl. A (se) împărți formând mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele. ♦ Refl. impers. (Reg.) A apărea clar, limpede. 5. Tranz. A curăța prin selecție. ♦ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. 6. Refl. A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. 7. Refl. A ajunge într-o anumită situație (rea). ◊ Expr. A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet, a nu mai rămâne nimic (din ceva). [Perf. s. alesei, part. ales] – Lat. allegere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alege [At: COD. VOR. 3/12 / Pzi: aleg / Ps: alesei, (îvp) aleș(u) / Par: ales / E: ml allegere ( = eligere)] (Construit adesea cu pp din, dintre, de la, în, între, de) 1 vt A separa ceva sau pe cineva dintre alte lucruri sau ființe. 2 vt A despărți ceva în două sau în mai multe părți. 3 vt (Îe) A ~ cărare A despărți părul în două părți cu pieptenele. 4 vt (Jur; înv; d. moșii) A hotărnici. 5 vr (D. ființe) A se desprinde dintr-o mulțime. 6 vr (Pop; îe) Alege-te! Dă-te în lături! 7-8 vtr (D. ființe) A (se) împărți, formând mai multe grupe. 9 vr (D. animale) A se răzleți. 10 vr (D. materii solide) A ieși la suprafața unui lichid (în urma unui proces chimic sau fizic). 11-12 vtr (Pop) A (se) deosebi dintre alții Si: a (se) distinge. 13 vt (Pop) A discerne. 14 vt (Pop) A înțelege. 15 vt (Pop; îe) A-i ~ cuiva ceva (din vorbe, din răspuns etc.) A înțelege clar ce spune cineva. 16 vt (Îae) A sesiza intențiile cuiva. 17 vru (Înv; îe) A i se ~ cuiva ceva A înțelege ceva. 18 vi (înv; îe) A ~ de ceva A face deosebire între diferite lucruri. 19-20 vi (Îae) A vorbi (sau a scrie) deosebit despre ceva. 21 vt (D. țesături) A țese în (sau cu) flori ori desene (în diferite culori). 22 vt (D. boabele plantelor leguminoase, semințe etc.) A curăța prin selecție. 23 vt A căuta. 24 vt (Îe) A ~ pe (sau de pe) sprânceană A selecta ce este mai bun, mai valoros dintr-un anumit punct de vedere. 25 vt (Îe) A ales până a cules Se spune despre persoanele pretențioase, care se decid greu (în alegerea unui lucru), iar în final optează pentru o soluție proastă. 26 vt A găsi. 27 vt (Șîlv, înv, a ~ mai vârtos sau, pop, a ~ mai bine) A prefera ceva sau pe cineva. 28 vt (Șal) A părtini. 29 vt A-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane. 30 vt (Spc) A desemna pe cineva prin vot Si: a vota. 31 vrp (îfm) A-și depune candidatura pentru a fi desemnat prin vot pentru o funcție (primar, deputat etc.). 32 vt (Jur; înv) A decide. 33 vt (Pop; îe) Urma alege! în final se decid lucrurile. 34 vt (Îae) La final se va hotărî cine a avut dreptate. 35 vt (Pop; îe) Clopotul ~ Averea unei persoane se va cunoaște după moartea acesteia. 36 vt (Înv; îe) A ~ într-un sfat A decide unanim. 37 vt (Înv; îe) A ~ cu sfatul sau a-și ~ sfat să... A decide în urma unei consfătuiri. 38 vt (Înv; îe) A se ~ pricina asupra cuiva A face pe cineva responsabil, vinovat de ceva. 39 vr A se hotărî. 40 vr A se dezvălui. 41 vr A se termina într-un fel sau în altul. 42 vru A se ~ să... A fi hotărât de soartă să... Si: a fi menit să..., (pop) a fi ursit să... 43 vru (Îvp; îe) A i se ~ cuiva (din două una sau într-un fel sau altul sau la un fel) A se sfârși într-un fel sau altul. 44 vru (Îae) A se decide ceva pentru cineva. 45 vrim (Îe) Aleagă-se! Fie ce-o fi! 46-47 vrim (Îe) A (nu) i se ~ cuiva de ceva A (nu) mai avea dispoziția (vremea) să... 48 vr (Îvp; îe) A se ~ cineva ceva A deveni. 49 vr (Îe; de obicei în construcții interogative sau exclamative) A se ~ de (sau din) ceva sau cineva A ajunge într-o anumită situație (rea). 50 vr (Îe) A nu se ~ nimic de ceva sau cineva A nu rezulta nimic. 51 vr (Îe) A se ~ praf și pulbere (scrum, cenușă) sau a se ~ praful de cineva (sau de ceva) A se distruge complet. 52 vr (Îe) A se ~ cu ceva (din...) A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. 53 vr (Îae) A profita de o ocazie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aléș [At: PRAV. MOLD. 172 / Pl: ~uri / E: a(= la) + mg Ies] 1 av (Înv; îe) A se pune ~ A pândi. 2 (Înv) sn Pândă. 3 (Reg) sn Plasă de pescari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÉGE, alég, vb. III. 1. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți; a distinge. 4. Tranz. și refl. A (se) împărți formând mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele. ♦ Refl. impers. (Reg.) A apărea clar, limpede. 5. Tranz. A curăța prin selecție. ♦ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. 6. Refl. A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. 7. Refl. A ajunge într-o anumită situație (rea). ◊ Expr. A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet, a nu mai rămâne nimic (din ceva). [Perf. s. alesei, part. ales] – Lat. allegere (= eligere).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALÉGE, alég, vb. III. 1. Tranz. A opta pentru unul sau mai multe obiecte, ființe, situații sau soluții care stau în față, a-și fixa preferința (după criterii obiective ori subiective). Scoase... o cutie de piele și alese o țigară. DUMITRIU, B. F. 35. Ți-am adus... un cățelandru pe care l-am ales dintre puii de ast’ toamnă ai Vidrei. SADOVEANU, N. F. 14. Alege-ți: în săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm? ISPIRESCU, L. 42. ◊ Expr. A alege pe sprînceană v. sprînceană. A ales pînă a cules = s-a păcălit din dorința de a apuca ceva mai bun. ♦ A decide, a tranșa. (Absol. fig.) Numai sabia va alege. TEODORESCU, P. P. 110. ◊ Expr. Urma alege = sfîrșitul decide, este hotărîtor. M-am luat cu muntele pieptiș, Cu pădurosul acesta... Rîzi tu, rîzi... Dar urma va alege. BENIUC, A. R. 22. Auzind Fătul-babei cuvintele fetei, au chitit în sine: Bine, bine! Om vedea! Urma va alege! SBIERA, P. 142. ◊ Refl. impers. Eu am stat în preajma, cancelariei, ca să aflu ce s-alege cu tine. SADOVEANU, N. F. 149. Astfel luai hotărîrea să mă astîmpăr locului, pînă se va alege la o parte. HOGAȘ, M. N. 170. Arde-mi-te-ai codru des! Văd bine că s-au ales Din tine să nu mai ies! ALECSANDRI, P. P. 252. 2. Tranz. A desemna (pe cineva) prin vot, a vota; a delega (pentru îndeplinirea unei sarcini). Dacă tu nu vrei să sprijini pe Cațavencu, dacă tu nu vrei să-l alegi... îl sprijin eu, îl aleg eu. CARAGIALE, O. I 132. Cu cîtă înțelegere și rînduială... alegeau [revoluționarii] guvernul în Cîmpul Libertății. BĂLCESCU, O. I 352. 3. Tranz. A deosebi dintre alții, a distinge, a recunoaște dintre mai mulți (de același fel). Calul ai să-l poți alege punînd în mijlocul hergheliei o tavă plină cu jăratec, și care dintre cai a veni la jăratec să mănînce... acela are să te scape. CREANGĂ, P. 192. ♦ Refl. A se despărți dintre alții, a ieși la iveală dintr-o mulțime. Și așa, se aleg vreo doi oameni din sat și se duc la casa leneșului. CREANGĂ, P. 329. ◊ Tranz. (Complementul indică un tot) A despărți, a împărți (după anumite criterii) formînd mai multe grupe, mai multe tabere; a separa. Soarele dorind să vază... Pe furiș, cu mîini de rază, Frunza-n lături mi-o alege. BENIUC, V. 51. Aleg steava (= herghelia)-n giumătate Și mă duc... Drept la tîrg la Brancoveț, Unde-s caii mai cu preț. ALECSANDRI, P. P. 314. ◊ Expr. A alege cărare = a despărți părul în două printr-o linie dreaptă trasă cu pieptenele. Acu mă uit în oglindă și, cu pieptenele, îmi aleg o cărare dreaptă, foarte dreaptă. SADOVEANU, M. 194. ◊ Refl. După ce s-au ales unii de alții, Ion-vodă s-a văzut mai slăbit, dar i-a crescut îndîrjirea. SADOVEANU, O. I 5. ◊ Refl. A ieși în evidență (dintre alții). Pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină printre ele S-alege albă și scînteie. ANGHEL, I. G. 37. ♦ Refl. impers. (Cu dativul pronumelui personal) A apărea clar, limpede. Mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este, că nu mi s-alege, fiind prea departe. ISPIRESCU, L. 336. 4. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A rămîne cu ceva (folositor sau păgubitor) de pe urma unei acțiuni, a unei situații, a unei împrejurări. Domnul Marinică voia să te convingă că trebuie să rămîi lîngă el... dacă vrei să te alegi cu ceva. PAS, Z. I 312. Dintr-o păreche de boi, m-am ales c-o pungă. CREANGĂ, P. 45. 5. Tranz. (Complementul este un substantiv colectiv sau un nume de materie) A despărți partea bună de partea nefolositoare, a curăța prin selecție. Curăță cartofii, ori aleg fasolea. PAS, L. I 81. Să-mi alegeți macul deoparte, fir de fir, și nisipul de altă parte. CREANGĂ, P. 262. ◊ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. Bălan să-ți aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbești deslușit. CREANGĂ, P. 151. Nu putură vorba-i să-nțeleagă, Ce răspuns le dete, nu pot să-i aleagă. PANN, P. V. II 140. 6. Tranz. (Complementul arată o substanță amestecată cu alta, de densitate diferită) A deosebi de rest (făcînd să se ridice la suprafață, să cadă la fund etc.). Vei bate și putineiul, ca să alegi untul. ȘEZ. V 131. ◊ Refl. Zărul se fierbe și se alege din el urdă dulce. La HEM. ◊ Fig. Nu să alege cîștigul din pagubă. PANN, P. V. II 85. 7. Refl. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge într-o situație neașteptată (de obicei rea). Nedelcu s-a ales un pungaș de rînd. VLAHUȚĂ, O. A. III 68. ◊ (În construcții impersonale, urmat de determinări introduse prin prep. «din» sau «de») Ce s-a ales din toată familia lui... nu mai știe nimic. VLAHUȚĂ, O. A. 253. Dacă nu era el... cine știe ce se alegea de capul meu. ISPIRESCU, L. 301. Aș transcrie aci cu plăcere toată acea încîntătoare descripțiune [a lui Gogol]... dar atunci ce s-or mai alege din descrierea Bărăganului, pe care m-am încercat a o face eu romînește? ODOBESCU, S. III 20. ◊ Expr. A se alege praf și pulbere de cineva (sau de ceva) sau (eliptic) a se alege praful = a se distruge complet, a nu mai rămîne nimic. Un mitocan, mă rog! Zice că-i negustor, alege-s-ar praful! CARAGIALE, O. I 50. - Forme gramaticale; perf. s. alesei, part. ales.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÉGE, alég, vb. III. 1. Tranz. A opta pentru ceva sau cineva; a-și fixa preferințele. ◊ Expr. A ales pînă a cules = s-a păcălit din dorința de a apuca ceva mai bun. ♦ Tranz. și refl. impers. A (se) decide, a (se) hotărî. Urma alege. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota; a delega. 3. Tranz. A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți; a distinge. Nu poți alege care-i boier, care-i coțcar (ALECSANDRI). ♦ Refl. A se despărți dintre alții; a se separa; a ieși în evidență (dintre alții). ♦ Tranz. și refl. A (se) împărți formînd mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele. ♦ Refl. impers. A apărea clar, limpede. 4. Tranz. A curăța prin selecție. Să-mi alegeți macul (CREANGĂ). ♦ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. 5. Tranz. și refl. A (se) deosebi de rest. Vei bate și putineiul, ca să alegi untul (ȘEZ). 6. Refl. A rămîne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. Dintr-o păreche de boi, m-am ales c-o pungă (CREANGĂ). 7. Refl. A ajunge într-o situație neașteptată. ◊ Expr. A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet. [Perf. s. alesei, part. ales] – Lat. allegere (= eligere).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A ALÉGE alég tranz. 1) (ființe, lucruri, situații) A considera ca fiind mai acceptabil (în raport cu altcineva sau cu altceva); a prefera. 2) (persoane) A desemna prin vot; a vota. 3) pop. A deosebi dintre alții; a distinge. 4) A separa de restul masei. ~ sămânța. ~ untul din zară. 5) A curăța prin selecție. 6) rar A admite cu fermitate; a hotărî; a decide. ◊ Urma alege (sau va alege) la sfârșit se va vedea rezultatul. 7) A face să se aleagă. /<lat. allegere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ALÉGE mă alég intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se grupa. 2) A rămâne cu ceva (de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc.). 3) A ajunge într-o situație (de obicei, defavorabilă). ◊ ~ numai praful (din cineva sau ceva) a se distruge complet. /<lat. allegere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALEȘ adv. (Mold.) La pîndă. Cela ce-și va zăloja casa sa la om ucigătoriu, pentru să se puie aleș acolo, ...să va certa ca și un ucigătoriu. PRAV. Ereticii... puindu-se aleș la locuri strimte și ponoroase, pre unde avea obiceiu svîntul a treace. DOSOFTEI, VS. Etimologie: a + leș „pîndă”. Vezi și aleșui, leașnic, leș, leșui, leșuitor, leșuitură.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
alege v. 1. a lua un lucru sau o persoană din mai multe, a preferi: te las s’alegi; 2. a numi la o demnitate sau funcțiune (prin alegere): a alege un deputat; 3. a hotărî: urma alege; 4. a deosebi: nu s’alege căștigul din pagubă; 5. a despărți (prin alegere): din lapte s’alege smântâna; 6. a rămânea: nu s’a ales cu nimic; 7. a țese cu diferite figuri sau flori (v. alesătură). [Lat. ALLEGERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
3) alég, alés, a alége v. tr. (lat. pop. állego, allégere, cl. éligo, elígere. V. culeg, înțeleg). Ĭaŭ un lucru saŭ o ființă din maĭ multe, prefer: a alege un loc. Numesc pin alegere: a alege un deputat. Hotărăsc: urma alege. Separ: a alege grîu de neghină, smîntîna din lapte. A ales pîn’a cules, a tot făcut nazurĭ la ales pînă cînd nu ĭ-a maĭ rămas de ales de cît ceva prost (cînd o fată îĭ tot refuză pe ceĭ ce o cer în căsătorie). V. refl. Cîștig, îmĭ rămîne, îmĭ rezultă: nu m’am ales cu nimic din atîta muncă, praf s’a ales de el (s’a nimicit). Mă deosebesc: mic, mare: nu se maĭ alege.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aléș, V. leș 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) leș și aléș n., pl. urĭ (ung. les, pîndă. V. leșuĭesc 1). Vechĭ. Pîndă: a se pune în leș orĭ aleș (a leș). Azĭ. Trans. Aleș, leșnic, crîsnic (de prins pește) și leș, locu rămas gol după ce s’a tăĭat pădurea (pin aluz. la locu gol pe care ți-l facĭ în prejur cînd te puĭ la pîndă în tufiș). V. ambuscadă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+ales (mai ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ales1 adj. m., s. m., pl. aleși; adj. f., s. f. aleasă, pl. alese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ales2 s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
alés s. n. (pl. alese în loc. pe ~)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alege (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aleg, 1 pl. alegem, perf. s. 1 sg. alesei, 1 pl. aleserăm; part. ales
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alese (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alége vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alég, 1 pl. alégem, perf. s. 1 sg. aleséi, 1 pl. aléserăm; part. alés
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALÉS s. v. selecționare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALÉS adj. 1. v. selecționat. 2. v. deosebit. 3. v. eminent. 4. distins, fin, rafinat, select, stilat, subtil, (fam.) șic, (fig.) subțire. (Un public ~.) 5. delicat, distins, fin, manierat, politicos. (O comportare ~easă.) 6. generos, mărinimos, nobil. (Animat de sentimente ~.) 7. aparte, deosebit, distins, (înv. și reg.) scump. (Vorbe ~.) 8. aristocrat, aristocratic, bun, distins, ilustru, înalt, mare, nobil, (înv. și pop.) mărit, slăvit, (înv.) blagorod, blagorodnic, (grecism înv.) evghenicos, evghenis, (fam. și peior.) simandicos. (Aparținea unei familii ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALES adj. 1. fin, selectat, selecționat, sortat, superior, triat. (Vinuri ~.) 2. deosebit, distins, rar, superior. (Un om ~.) 3. deosebit, distins, eminent, ilustru, remarcabil. (Un profesor ~.) 4. distins, fin, rafinat, select, stilat, subtil, (fam.) șic, (fig.) subțire. (Un public ~.) 5. delicat, distins, fin, manierat, politicos. (O comportare ~.) 6. generos, mărinimos, nobil. (Animal de sentimente ~.) 7. aparte, deosebit, distins, (înv. și reg.) scump. (Vorbe ~.) 8. aristocrat, aristocratic, bun, distins, ilustru, înalt, mare, nobil, (înv. și pop.) mărit, slăvit, (înv.) blagorod, blagorodnic, (grecism înv.) evghenicos, evghenis, (fam. și peior.) simandicos. (Aparținea unei familii ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALES s. alegere, selectare, selectat, selecție, selecționare, selecționat, sortare, sortat, triat, triere. (~ cocsului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALÉGE vb. 1. v. selecționa. 2. v. opta. 3. a (se) decide, a (se) fixa, a (se) hotărî, a (se) stabili, (pop.) a (se) îndemna, (înv.) a (se) rezolva, (fig., în Mold. și Transilv.) a (se) cumpăni. (Ei, ai ~?) 4. a vota. (L-au ~ deputat.) 5. a desemna, a învesti, a pune. (Poporul îl ~ domn.) 6. a rămâne. (Cu ce te-ai ~?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ALEGE vb. 1. a selecta, a selecționa, a sorta, a tria. (~ semințele pe calități.) 2. a opta. (~ între mai multe posibilități.) 3. a (se) decide, a (se) fixa, a (se) hotărî, a (se) stabili, (pop.) a (se) îndemna, (înv.) a (se) rezolva, (fig., în Mold. și Transilv.) a (se) cumpăni. (Ei, ai ~?) 4. a vota. (L-au ~ deputat.) 5. a desemna, a învesti, a pune. (Poporul îl ~ domn.) 6. a rămîne. (Cu ce te-ai ~?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
alége (alég, alés), vb. – 1. A selecta, a prefera ceva sau pe cineva. – 2. A distinge, a deosebi. – 3. A decide, a ajunge la un rezultat. – 4. A participa la alegeri. – 5. (refl.) A rămîne cu ceva. – Mr. aleg, aleadzire (alepșu, aleaptă); megl. leg, leaziri. Lat. allĕgĕre (Pușcariu 60; Candrea-Dens., 47; REW 364; DAR); păstrat numai în rom. și în it. alleggere (aver., mil. alezer). După REW, ar putea fi vorba și de lat. ēllĭgere (cf. Körting 3229), părere fără îndoială greșită (cf. BL, V, 87). Der. alegător, s. m. (persoană care votează); alegînd, adv. (înv., cu excepția, în afară de); ales, adj. (select); ales, adv. (înv., mai cu seamă, în special; astăzi se preferă construcția mai ales); ales, s. m. (deputat); ales, s. n. (selecție); alesător, s. m. (înv., arbitru); alesătură, s. f. (procedeu de ornamentare, mai ales la broderii); les, adv. (Basarabia, mai ales).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aléș, adv. – În mod perfid. Mag. les „pîndă”, cu -a propriu formațiilor adv. (Cihac, II, 476; DAR). – Der. aleșui, vb. (a spiona, a pîndi, a face o ambuscadă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ALEŠ [áleș], Mikoláš (1852-1913), pictor, decorator, și ilustrator ceh. Operă înspirată din istoria și folclorul național (ciclul „Patria”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
EMBARRAS DU CHOIX (fr.) greutatea de a alege – În fața mai multor posibilități e greu să te decizi pe care dintre ele să o alegi.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LES BEAUX ESPRITS SE RENCONTRENT (fr.) spiritele alese se întâlnesc – Mințile subtile se înțeleg pe planul ideilor sau ajung independent la aceleași adevăruri. Expresia are și un sens ironic.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULTI ENIM SUNT VOCATI, PAUCI VERO ELECTI (lat.) mulți chemați, puțini aleși – Matei, 20, 16; 22, 14. Cuvinte care se referă la viața viitoare; se aplică și în viața prezentă într-o serie de situații.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a alege de căpătâi expr. a acosta o prostituată
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a alege pe sprânceană expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a se alege cu izma expr. (intl.) a nu avea niciun câștig; a avea de pierdut
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A48) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT652) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ales, aleasăadjectiv
- 1. Deosebit dintre alții sau dintr-un tot. DEX '09 DLRLC NODEX
- De multe ce sînt și dese, Nu le putem spune alese. TEODORESCU, P. P. 174. DLRLC
-
- 2. Desemnat prin vot. DEX '09 DLRLC NODEX
- O magistratură aleasă pe fiecare an. BĂLCESCU, O. II 14. DLRLC
- 2.1. Alesul poporului = reprezentant al poporului în Marea Adunare Națională, în sfaturile populare etc. DLRLC
-
- 3. Deosebit, distins, prețios, rar, remarcabil, scump, valoros. DEX '09 DLRLC NODEX
- Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cale-ales alai. COȘBUC, P. I 56. DLRLC
- La Brustureni... ea găsi o bibliotecă aleasă. NEGRUZZI, S. I 109. DLRLC
- Mai ales = în special. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: îndeosebi
- Mai ales m-am uitat la un nour cătră Ceahlău. SADOVEANU, B. 23. DLRLC
- Oamenii se priveau și mai ales băieții leșinau de rîs. CREANGĂ, P. 306. DLRLC
- Un flăcău frumos răsare, E Teleajenul, copilă, Simți că este-al tău ales. COȘBUC, P. I 169. DLRLC
-
- Ți-am spus, bade, rupt-ales, Că nu pot să te iubesc. HODOȘ, P. P. 164. DLRLC
-
-
-
- 4. (Despre țesături) Lucrat cu flori sau cu modele. DEX '09 DLRLC
- Pe patul de scînduri e așternută o scoarță aleasă în fel de fel de migălituri. DELAVRANCEA, S. 8. DLRLC
-
etimologie:
- alege DEX '09 DLRM NODEX
ales, aleșisubstantiv masculin aleasă, alesesubstantiv feminin
- 1. Persoană iubită (cu care se căsătorește cineva); persoană preferată. DEX '09 NODEX
- Alesul inimii. NODEX
-
etimologie:
- alege DEX '09 DLRM NODEX
alessubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) alege. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: alegere selecționare
- Mă dusei pe sat în jos, Să-mi aleg drăguț frumos; Amar de alesul meu, Cum mi-am ales eu de rău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. DLRLC
-
- Carnea pe alese și măruntaiele aveau mușteriii lor. PAS, L. I 71. DLRLC
- Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe – Deși vorbești pe înțeles. Eu nu te pot pricepe. EMINESCU, O. I 173. DLRLC
-
- Pe ales(e) sau într-ales = la liberă alegere, după plac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu se vinde pe alese. DLRLC
- Cum ajunge în grădină, o dată începe a smulge la salăți într-ales. CREANGĂ, P. 215. DLRLC
-
-
- comentariu Formă gramaticală (în locuțiuni): alese. DEX '09 DLRLC
etimologie:
- alege DEX '09 DEX '98
alege, alegverb
- 1. A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scoase... o cutie de piele și alese o țigară. DUMITRIU, B. F. 35. DLRLC
- Ți-am adus... un cățelandru pe care l-am ales dintre puii de ast’ toamnă ai Vidrei. SADOVEANU, N. F. 14. DLRLC
- Alege-ți: în săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm? ISPIRESCU, L. 42. DLRLC
- Numai sabia va alege. TEODORESCU, P. P. 110. DLRLC
- Eu am stat în preajma cancelariei, ca să aflu ce s-alege cu tine. SADOVEANU, N. F. 149. DLRLC
- Astfel luai hotărîrea să mă astîmpăr locului, pînă se va alege la o parte. HOGAȘ, M. N. 170. DLRLC
- Arde-mi-te-ai codru des! Văd bine că s-au ales Din tine să nu mai ies! ALECSANDRI, P. P. 252. DLRLC
- A alege pe sprânceană. DLRLC
- A ales până a cules = s-a păcălit din dorința de a apuca ceva mai bun. DLRLC
- Urma alege = sfârșitul decide, este hotărâtor. DLRLC
- M-am luat cu muntele pieptiș, Cu pădurosul acesta... Rîzi tu, rîzi... Dar urma va alege. BENIUC, A. R. 22. DLRLC
- Auzind Fătul-babei cuvintele fetei, au chitit în sine: Bine, bine! Om vedea! Urma va alege! SBIERA, P. 142. DLRLC
-
-
- 2. A desemna pe cineva prin vot; a delega (pentru îndeplinirea unei sarcini). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dacă tu nu vrei să sprijini pe Cațavencu, dacă tu nu vrei să-l alegi... îl sprijin eu, îl aleg eu. CARAGIALE, O. I 132. DLRLC
- Cu cîtă înțelegere și rînduială... alegeau [revoluționarii] guvernul în Cîmpul Libertății. BĂLCESCU, O. I 352. DLRLC
-
- 3. A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: deosebi distinge recunoaște
- Calul ai să-l poți alege punînd în mijlocul hergheliei o tavă plină cu jăratec, și care dintre cai a veni la jăratec să mănînce... acela are să te scape. CREANGĂ, P. 192. DLRLC
- 3.1. A se despărți dintre alții, a ieși la iveală dintr-o mulțime. DLRLC
- Și așa, se aleg vreo doi oameni din sat și se duc la casa leneșului. CREANGĂ, P. 329. DLRLC
-
-
-
- Soarele dorind să vază... Pe furiș, cu mîini de rază, Frunza-n lături mi-o alege. BENIUC, V. 51. DLRLC
- Aleg steava (= herghelia)-n giumătate Și mă duc... Drept la tîrg la Brancoveț, Unde-s caii mai cu preț. ALECSANDRI, P. P. 314. DLRLC
- După ce s-au ales unii de alții, Ion-vodă s-a văzut mai slăbit, dar i-a crescut îndîrjirea. SADOVEANU, O. I 5. DLRLC
- 4.1. A ieși în evidență (dintre alții). DLRLC
- Pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină printre ele S-alege albă și scînteie. ANGHEL, I. G. 37. DLRLC
-
- 4.2. A apărea clar, limpede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este, că nu mi s-alege, fiind prea departe. ISPIRESCU, L. 336. DLRLC
-
- A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acu mă uit în oglindă și, cu pieptenele, îmi aleg o cărare dreaptă, foarte dreaptă. SADOVEANU, M. 194. DLRLC
-
-
- 5. A curăța prin selecție. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: curăța
- Curăță cartofii, ori aleg fasolea. PAS, L. I 81. DLRLC
- Să-mi alegeți macul deoparte, fir de fir, și nisipul de altă parte. CREANGĂ, P. 262. DLRLC
- 5.1. A înțelege clar spusele cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bălan să-ți aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbești deslușit. CREANGĂ, P. 151. DLRLC
- Nu putură vorba-i să-nțeleagă, Ce răspuns le dete, nu pot să-i aleagă. PANN, P. V. II 140. DLRLC
-
- 5.2. A deosebi de rest (făcând să se ridice la suprafață, să cadă la fund etc.). DLRLC
- Vei bate și putineiul, ca să alegi untul. ȘEZ. V 131. DLRLC
- Zărul se fierbe și se alege din el urdă dulce. La HEM. DLRLC
- Nu să alege cîștigul din pagubă. PANN, P. V. II 85. DLRLC
-
-
- 6. A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Domnul Marinică voia să te convingă că trebuie să rămîi lîngă el... dacă vrei să te alegi cu ceva. PAS, Z. I 312. DLRLC
- Dintr-o păreche de boi, m-am ales c-o pungă. CREANGĂ, P. 45. DLRLC
-
- 7. A ajunge într-o anumită situație (rea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nedelcu s-a ales un pungaș de rînd. VLAHUȚĂ, O. A. III 68. DLRLC
- Ce s-a ales din toată familia lui... nu mai știe nimic. VLAHUȚĂ, O. A. 253. DLRLC
- Dacă nu era el... cine știe ce se alegea de capul meu. ISPIRESCU, L. 301. DLRLC
- Aș transcrie aci cu plăcere toată acea încîntătoare descripțiune [a lui Gogol]... dar atunci ce s-or mai alege din descrierea Bărăganului, pe care m-am încercat a o face eu romînește? ODOBESCU, S. III 20. DLRLC
- A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet, a nu mai rămâne nimic (din ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: distruge
- Un mitocan, mă rog! Zice că-i negustor, alege-s-ar praful! CARAGIALE, O. I 50. DLRLC
-
-
etimologie:
- allegere DEX '09