absent, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 69 / Pl: ~nți, ~e / E: fr absent, lat absens, -ntis] 1 Care nu este de față. 2 Care lipsește. 3 (Fig) Distrat.

absenta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr (s')absenter, lat absentare] (Dom) A lipsi dintr-un loc unde ar trebui să fie.

*ABSENT,-TĂ adj. sm. f. Care lipsește dintr’un loc, care nu e de față [fr.< lat.].

*ABSENTA (-tez) vb. intr. A lipsi dintr’un loc, a nu fi de față, a face lipsiri [fr. < lat.].

LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) = Cei care lipsesc n’au niciodată dreptate.

ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care lipsește, care nu e de față sau care nu e în locul unde stă de obicei. Elev absent de la cursuri. 2. Fig. Care nu observă ceea ce se petrece în jur, fiind cufundat în propriile sale gînduri; indiferent, neatent, preocupat, distrat. Necunoscuta ridică spre el o privire nedumerită, absentă. SEBASTIAN, T. 240. Femeia nu spune nimic. Se ridică de jos absentă, trăgînd după ea pe Avram și pe Marcu, jumătate amorțiți. SAHIA, N. 45. Ceilalți doi frați par absenți de la acest eveniment [sosirea tatei]. SAHIA, N. 50.

ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane; de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «de la») A lipsi dintr-un loc unde era obligat să se găsească. Conducerile întreprinderilor trebuie să lupte pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, luînd măsuri hotărîte împotriva celor care absentează nemotivat de la lucru. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559.

ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis).

ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească). – Fr. (s’)absenter (lat. lit. absentare).

ABSENT, -Ă adj. 1. Care lipsește, care nu este prezent. 2. (Fig.) Distrat; indiferent; preocupat. [< fr. absent, cf. lat. absens].

ABSENTA vb. I. intr. A lipsi de undeva (unde trebuia să fie). [P.i. -tez. / < fr. absenter, cf. lat. absentare].

absent, -ă adj. 1. care lipsește de undeva. 2. (fig.) distrat; preocupat. (< fr. absent, lat. absens)

absenta vb. I. intr. a lipsi, a fi absent. II. refl. a se îndepărta, a se separa de sine. (< fr. absenter, lat. absentare)

absent, -ă, absenți, -te, adj. Care lipsește; (fig.) care nu este atent; distrat.

absenta, absentez vb. I. Ttr. A lipsi dintr-un loc unde ar trebui să fie prezent.

ABSENT ~tă (~ți, ~te) 1) Care lipsește. 2) fig. Care este dus pe gânduri; distrat. Privire ~tă. /<fr. absent, lat. absens, ~ntis

A ABSENTA ~ez intranz. A fi absent; a lipsi. ~ nemotivat. /<lat. absentare, fr. [s’]absenter

absent a. care lipsește, care nu-i de față.

absentà v. a lipsi, a face absențe.

*absent, -ă adj. (lat. ábsens, -éntis). Care lipsește (nu e de față). Fig. Distrat: spiritu ĭ-e absent. Subst. Absențiĭ n’aŭ nicĭ-odată dreptate. V. prezent.

*absentéz v. intr. (lat. absentare, fr. s’absenter, id.). Lipsesc: a absenta de la prînz, de la școală, de acolo.

absent adj. m., pl. absenți; f. absentă, pl. absente

absenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. absentez, 3 absentează; conj. prez. 1 sg. să absentez, 3 să absenteze

absent adj. m., pl. absenți; f. absentă, pl. absente

absenta (a ~) vb., ind. prez. 3 absentează

absent adj. m., pl. absenți; f. sg. absentă, pl. absente

absenta vb., ind. prez. 1 sg. absentez, 3 sg. și pl. absentează

absent

absent (absentă), adj. – Care lipsește. < Fr. absent. – Der. (din fr.) a absenta, vb.; absență, s. f.; absenteism, s. n.

LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate.

ABSENT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel.) 2. v. distrat. 3. (fig.) pierdut. (O privire ~.)

ABSENTA vb. a lipsi. (~ de la școală.)

ABSENT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel, la școală etc.) 2. distrat, neatent, (Mold.) uitit, (fig.) căscat, împrăștiat. (De ce ești atât de ~?) 3. pierdut. (O privire ~.)

ABSENTA vb. a lipsi. (~ de la școală.)

Absent ≠ atent, omniprezent, prezent

A absenta ≠ a asista, a se afla

Les absents ont toujours tort (fr. „Cei absenți n-au niciodată dreptate”) – Zicală franceză, susține că interesele celor care nu-s de față (la o dezbatere, la un proces, la o împărțeală etc.) sînt de obicei sacrificate. Se aplică deci atunci cînd acuzații, împricinații, criticații sînt absenți și nu se pot apăra. În comedia Cristian și Margareta, autorii francezi Edouard Fournier și Pol Mercier consideră că: c’est en amour surtout que les absents ont tort (Mai ales în dragoste cei absenți sînt nedreptățiți)! FOL.