4 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zadár2, ~ă [At: NEAGOE, Înv. 162/25 / V: zăd~, (înv) zed~ sn / Pl: ~uri sn, ~i, ~e a / E: slv за даръ] 1-2 sn (Îvr) Zădărnicie (1-2). 3 sn (Îlav) În ~ Zadarnic2 (2). 4 a (Înv) Zadarnic2 (1).

zadár1 sn [At: ARVINTE, TERM. / Pl: ~e, ~uri / E: ucr dal задар] (Reg) 1 Ultima tablă a plutei. 2 (Îs) ~ul întâi (sau doi) A patra (sau a cincea) tablă dintr-o plută.

ZADÁR s. n. (Înv.) Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Din sl. za darŭ.

ZADÁR s. n. (Rar) Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. (Curent) În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Din sl. za darŭ.

ZADÁR s. n. (În loc. adv.) În (sau, regional, de-n) zadar = degeaba, în deșert, în van, în dam. A muncit din răsputeri și în zadar. REBREANU, R. I 168. Nepoată dragă! De-n zadar Te văd plîngînd. COȘBUC, P. I 150. Și, sărmana, s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume. CREANGĂ, P. 98. Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui veșnică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83. ♦ (Rar ca substantiv de sine stătător) Inutilitate, deșertăciune, zădărnicie. Decît s-alungi zadarul, de-ai vrea a m-asculta, Ai soarbe picătura și lumea-ar fi a ta. ALECSANDRI, P. III 388. – Variantă: zădár (CREANGĂ, P. 284, EMINESCU, O. IV 89, ȘEZ. II 44) s. n.

ZADÁR s. n. Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. În zadar = degeaba, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Slav (v. sl. za darŭ).

ZADÁR n. rar Lucru inutil; inutilitate. ◊ În ~ fără rost; degeaba; zadarnic. /<sl. za daru

zadar (în) adv. fără folos: toate sunt în zadar. [Slav. ZA DARŬ, în dar]. ║ a. fig. deșert: cercarea le-i zadară AL. ║ n. golul: s’alungi zadarul AL.

zadár (în) loc. adv. (vsl. za darŭ, în dar, dăruit, adică „perdut, fără folos”). Degeaba, de pomană, fără folos: a munci în zadar. – Și ză- (vest).

ZĂDÁR s. n. v. zadar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: zadar (la plută)
zadar3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zadar
  • zadarul
  • zadaru‑
plural
  • zadaruri
  • zadarurile
genitiv-dativ singular
  • zadar
  • zadarului
plural
  • zadaruri
  • zadarurilor
vocativ singular
plural
zadar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zadar
  • zadarul
  • zadaru‑
plural
  • zadare
  • zadarele
genitiv-dativ singular
  • zadar
  • zadarului
plural
  • zadare
  • zadarelor
vocativ singular
plural
Intrare: zadar (zădărnicie)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zadar
  • zadarul
  • zadaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zadar
  • zadarului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zădar
  • zădarul
  • zădaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zădar
  • zădarului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: în zadar
compus
  • în zadar
Intrare: zădar
zădar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zadar (la plută)

  • 1. regional Ultima tablă a plutei.
    surse: MDA2
  • 2. regional (în) sintagmă Zadarul întâi (sau doi) = a patra (sau a cincea) tablă dintr-o plută.
    surse: MDA2

etimologie:

zadar (zădărnicie) zădar

  • 1. rar învechit Lucru inutil.
    exemple
    • Decît s-alungi zadarul, de-ai vrea a m-asculta, Ai soarbe picătura și lumea-ar fi a ta. ALECSANDRI, P. III 388.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială În (sau, regional, de-n) zadar = fără folos, în deșert, în van, în dam.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: degeaba zadarnic (adj.) 4 exemple
      exemple
      • A muncit din răsputeri și în zadar. REBREANU, R. I 168.
        surse: DLRLC
      • Nepoată dragă! De-n zadar Te văd plîngînd. COȘBUC, P. I 150.
        surse: DLRLC
      • Și, sărmana, s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume. CREANGĂ, P. 98.
        surse: DLRLC
      • Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui veșnică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC

etimologie: