24 de definiții pentru zadar (zădărnicie) zădar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZADÁR s. n. (Înv.) Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Din sl. za darŭ.

zadár2, ~ă [At: NEAGOE, Înv. 162/25 / V: zăd~, (înv) zed~ sn / Pl: ~uri sn, ~i, ~e a / E: slv за даръ] 1-2 sn (Îvr) Zădărnicie (1-2). 3 sn (Îlav) În ~ Zadarnic2 (2). 4 a (Înv) Zadarnic2 (1).

zadar1 s.n., adj. 1 s.n. Zădărnicie, inutilitate, deșertăciune. ◊ Loc.adv. În zadar = degeaba, fară folos, în deșert, în van. Deportații așteptară în zadar să li se dea ceva de mîncare (CĂL). △ Expr. A-și răci gura în zadar v. răci. 2 adj. (înv.) Care este zadarnic. • și zădar s.n. /<slav. за даръ.

ZADÁR s. n. (Rar) Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. (Curent) În zadar = degeaba, fără folos, zadarnic, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Din sl. za darŭ.

ZADÁR s. n. (În loc. adv.) În (sau, regional, de-n) zadar = degeaba, în deșert, în van, în dam. A muncit din răsputeri și în zadar. REBREANU, R. I 168. Nepoată dragă! De-n zadar Te văd plîngînd. COȘBUC, P. I 150. Și, sărmana, s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume. CREANGĂ, P. 98. Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui veșnică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83. ♦ (Rar ca substantiv de sine stătător) Inutilitate, deșertăciune, zădărnicie. Decît s-alungi zadarul, de-ai vrea a m-asculta, Ai soarbe picătura și lumea-ar fi a ta. ALECSANDRI, P. III 388. – Variantă: zădár (CREANGĂ, P. 284, EMINESCU, O. IV 89, ȘEZ. II 44) s. n.

ZADÁR s. n. Inutilitate, zădărnicie. ◊ Loc. adv. În zadar = degeaba, în deșert, în van. [Var.: zădár s. n.] – Slav (v. sl. za darŭ).

ZADÁR n. rar Lucru inutil; inutilitate. ◊ În ~ fără rost; degeaba; zadarnic. /<sl. za daru

zadar (în) adv. fără folos: toate sunt în zadar. [Slav. ZA DARŬ, în dar]. ║ a. fig. deșert: cercarea le-i zadară AL. ║ n. golul: s’alungi zadarul AL.

zadár (în) loc. adv. (vsl. za darŭ, în dar, dăruit, adică „perdut, fără folos”). Degeaba, de pomană, fără folos: a munci în zadar. – Și ză- (vest).

ZĂDÁR s. n. v. zadar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZADÁR s. v. deșertăciune, inutilitate, zădărnicie.

zadar s. v. DEȘERTĂCIUNE. INUTILITATE. ZĂDĂRNICIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zadár adv. – În locuțiunea în zadar: în van, inutil. Sl. za darŭ „de dar” (Miklosich, Lexicon, 153; Cihac, II, 90), cf. dar. Pentru evoluția semantică, cf. pol. zadar „de dar” și „inutil”, rom. degeaba, sp. de balde și en balde, rus. daram „dăruit” și „inutil”. – Der. zadarnic (var. Mold. zădarnic), adj. (inutil, van); zădărnici, vb. (a face inutil, a face să nu se realizeze ceva); zădărnicie, s. f. (vanitate, inutilitate).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și răci gura degeaba / de pomană / de-a surda / în zadar expr. a vorbi fără folos, a insista zadarnic / fără rezultat.

Cooperativa Munca în Zadar expr. (iron.) activitate sterilă; activitate care nu aduce profit celui care o prestează.

Intrare: zadar (zădărnicie)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zadar
  • zadarul
  • zadaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zadar
  • zadarului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zădar
  • zădarul
  • zădaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zădar
  • zădarului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zadar (zădărnicie) zădar

  • 1. rar învechit Lucru inutil.
    exemple
    • Decît s-alungi zadarul, de-ai vrea a m-asculta, Ai soarbe picătura și lumea-ar fi a ta. ALECSANDRI, P. III 388.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială În (sau, regional, de-n) zadar = fără folos, în deșert, în van, în dam.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: degeaba zadarnic (adj.) 4 exemple
      exemple
      • A muncit din răsputeri și în zadar. REBREANU, R. I 168.
        surse: DLRLC
      • Nepoată dragă! De-n zadar Te văd plîngînd. COȘBUC, P. I 150.
        surse: DLRLC
      • Și, sărmana, s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume. CREANGĂ, P. 98.
        surse: DLRLC
      • Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui veșnică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC

etimologie: