X, x, s. m. 1. A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă, care redă pe cs (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. ♦ (Fiz.; în sintagma) Radiație (sau raze) X = radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează placa fotografică. [Pr.: ics. – Pl. și (1, n.) x-uri]

x² [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 125^v/17 / P: ics / E: fr x] 1 smi (Mat) Simbol literal pentru necunoscuta unei ecuații sau a unui sistem de ecuații. 2 smi (Mat) Simbol literal pentru variabila independentă a unei funcții. 3 smi (Fig) Persoană, loc etc. necunoscut. 4 smi (Fig) Persoană, loc etc. al căror nume este lipsit de importanță. 5 smi (Fig) Desemnează o persoană căreia vorbitorul dorește să-i păstreze anonimatul. 6 smi Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. 7 smi (Chm) Simbol literal pentru elementul xenon. 8 ain (Fiz; îs) Raze (sau radiație) ~ Radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează placa fotografică, fiind întrebuințată mai ales în medicină. 9 ain (Blg; îs) Cromozom ~ Cromozom special care conține gene determinante pentru sex. 9 ain (Cig; îs) Film (de clasa) ~ Film pornografic. 10 ain (Cig; îs) Film (de clasa) ~ Film pornografic.

x¹ smi [P: ics ] 1 A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetele corespunzătoare literei x¹ (1), care reprezintă un grup consonantic alcătuit dintr-o velară și o siflantă, redând pe cs (la început de cuvinte sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.)

x s.m. invar. I 1 A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române. 2 Grup consonantic corespunzător acestei litere, alcătuit dintr-o velară și o siflantă, care redă pe „cs” (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție”) sau pe „gz” (în cuvinte ca „exemplu”, „examen”). 3 Semn grafic pentru această literă (x, X). II (mat.) Simbol literal pentru necunoscuta unei ecuații sau a unui sistem de ecuații și pentru variabila independentă a unei funcții. ♦ fig. Persoană, loc etc. necunoscut sau al cărui nume este lipsit de importanță ori de semnificație. III Simbol literal pentru cifra romană cu valoarea numerică 10 (X). IV (genet.) Cromozom special care conține gene determinante pentru sex. V (fiz.) Raze (sau radiație) X = radiație electromagnetică de mică lungime de undă situată, în spectru, în imediata vecinătate a radiațiilor ultraviolete, care impresionează placa fotografică, întrebuințată mai ales în medicină. • pronunț. și ics.

X s. m. invar. A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă, care redă pe cs (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. ♦ (Fiz.; în sintagma) Radiație (sau raze) X = radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează (2) placa fotografică. [Pr.: ics]

X s. m. invar. A douăzeci și șasea literă a alfabetului, numită ics; redă pe «cs» (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca «explozie», «expoziție» etc.) sau pe «gz» (în cuvinte ca «exemplu», «examen» etc.). Raze X v. rază.

X s. m. invar. A douăzeci și șasea^[1] literă a alfabetului, numită „ics”; redă pe „cs” (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe „gz” (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru cifra 10.^[2]

X m. 1. a 23-a literă a alfabetului, figurează inițial numai în câteva vorbe și nume proprii străine; 2. cifră romană în valoare de 10; 3. semn algebric pentru cantitatea necunoscută: razele X. V. rază.

x m. (pron. ics, pl. icșĭ). O literă de origine grecească adoptată de Romanĭ și transmisă nouă. Se întrebuințează îld. cs, care-l poate înlocui, precum: Alexandri saŭ (cum se iscălea el) Alecsandri. Ca cifră latină, înseamnă 10, ĭar ca semn algebric, „necunoscut, neștiut, nedescoperit” (vsp. xei, pron. șei, d. ar. șai, lucru). Fig. Iron. Un X, un ilustru necunoscut.

diace nc vz zece

diece nc, sm vz zece

zece [At: COD. VOR². 33^r/14 / V: (îvr) diace, die~ / Pl: zeci și (îrg) zeciuri / E: ml decem] 1 nc Numărul care, în numărătoare, are locul între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 sau X Si: (înv) zecime (7). 2 a (Înv; pe lângă verbul „a asculta”; îlav) Cu ~ urechi Foarte atent. 3 a (Îe) A avea ~ vieți A scăpa cu viață din situații primejdioase. 4 nd (Îlav) În ~ În zece părți. 5 nd (Îal) În multe părți. 6 nd (Pop; îe) A face pe dracul în ~ A depune toate eforturile pentru a izbândi într-o acțiune. 7 nc (Reg; îe) A(-i) da cuiva (cu) ~ înainte (sau a-i da cuiva înainte cu ~) A considera un om inteligent, superior. 8 nc (Îae) A întrece cu mult (pe cineva). 9 nc (Îs) Vreo ~ Indică un număr aproximativ. 10 nc (Lpl ; adesea prin repetare) Indică un număr (sau o cantitate) mare, nedeterminat(ă). 11-12 nc (Îljv) Cu zecile (Care este) în cantitate sau în număr (foarte) mare. 13 snp (Îvr) Zeciuială (1). 14 nc (Înv) Zecime (2). 15 na (Îs) De ~ ori De multe ori. 16 nd (Îs) Câte ~ Împărțiți în mulțimi (sau în formații, în grupe etc.) de câte zece (1). 17 no (Reg) Zecelea. 18 sm sau (rar) sn Semn grafic care reprezintă numărul zece (1) Si: (reg) zecer (1). 19 sm sau (rar) sn (Pex) Desen, figură în forma lui zece (18) Si: (reg) zecer (2). 20 sm Notă maximă Si: (reg) zecer (3). 21 sm sau (rar) sn (Iuz) Bancnotă (sau monedă) a cărei valoare este de zece (1) lei Si: zecer (4). 22 sm sau (rar) sn (Iuz) Monedă care valora a zecea parte dintr-un leu Si: zecer (17). 23 sm sau (rar) sn Carte de joc marcată cu zece (1) puncte Si: decar², zecer (6), (fam) zecică.

zece num.card., s.m. I num.card. Număr natural care este situat în numărătoare între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 (sau X); numărul abstract corespunzător. Cinci și cu cinci fac zece. ◊ (adj.) Zece ani nu scap din temniță (BRĂT.). ∆ Cele zece porunci v. poruncă. ∆ Expr. A avea zece vieți, se spune cînd cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. A lega paraua cu zece noduri v. lega. ◊ (precedat de „vreo”, indică un nr. aproximativ, nedefinit) Un copil de vreo zece ani sare drept în picioare (REBR.). ∆ Exager. (la pl., arată un nr. nedefinit, o cantitate mare nedeterminată) Peste zeci de mii de ani omenirea va ajunge poate și la pacea idilică (E. LOV.). ◊ (subst.) Au plecat zece la concurs. ∆ Loc.adj., adv. Cu zecile = (care este) în cantitate sau în număr (foarte) mare. Mor oamenii de molimă cu zecile. ◊ (cu val. de num.ord.) Volumul zece. ◊ (precedat de prep. „de” și urmat de „ori”, intră în componența num.adv.) S-a răzgîndit de zece ori. ◊ (precedat de „cîte”, intră în componența num. distrib.) Mergeau cîte zece în serie. II s.m. 1 Semn grafic care reprezintă numărul zece; ext. desen, figură în forma acestui semn. ♦ Nota zece. A luat un zece la teză. 2 (intră în compunerea num.card. compuse de la unsprezece pînă la nouăsprezece) Șaptesprezece. ♦ (intră în compunerea num.card. compuse de la douăzeci pînă la nouăzeci și nouă) Treizeci și trei. 3 Carte de joc marcată cu zece puncte; decar. • pl. zeci. /lat. dĕcem.

ZECE, zeci, num. card. 1. Numărul care, în numărătoare, are locul între nouă și unsprezece. Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul zece. ALECSANDRI, P. III 436. Ce sînt zece? De zece nu mai trece! TEODORESCU, P. P. 256. Tu cu cîți te-ai sărutat?... Cu zece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 403. (Adjectival) Ah, de ce n-am zece vieți, Să te cînt, natură! IOSIF, P. 61. Lega paraua cu zece noduri și tremura după ban. CREANGĂ, P. 3. Dați la pămînt zece stejari de cei mai groși. ALECSANDRI, T. I 442. (Eliptic, subînțelegîndu-se ora, ziua, anul etc. sau orice altă dată care este reprezentată prin acest număr) E așteptat azi la zece la planificare. BARANGA, I. 186. ◊ Expr. A avea zece vieți, se spune cînd cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. Am să vă spun un secret, zise necunoscutul. – Vorbiți, i-am zis, ascultînd cu zece urechi. NEGRUZZI, la TDRG. ◊ (Formînd numeralul adverbial corespunzător) În turn ciocanul geme de zece ori în clopot. COȘBUC, P. II 189. ♦ (Familiar, cu valoare de num. ord.) Al zecelea. Etajul zece. ♦ (Substantivat, la pl., uneori în legătură cu «mii», «milioane») Număr mare, nedeterminat. Zeci de perechi de ochi negri... îl priveau în tăcere. DUMITRIU, N. 8. Zecile de perechi bat someșana. REBREANU, I. 12. Manon, Manon? de ce-ai lăsat pe lume Atîtea zeci de mii de strănepoate? TOPÎRCEANU, B. 60. Piereau oamenii cu zecile. CARAGIALE, O. III 195. 2. Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece pînă la nouăsprezece. 2. (La pl.) Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci pînă la nouăzeci și nouă. 3. (Substantivat) Monedă valorînd a zecea parte dintr-un leu. Dacă arunci un cinci ori un zece, popa te înjură. STANCU, D. 33. ♦ Carte de joc, zar etc., marcate cu zece puncte. Puse ultima, carte... un zece de pică. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ Număr de puncte (reprezentînd cea mai mare notă) prin care se notează răspunsurile elevilor la școală. Premiantul întîi la toate. Zece la teză, zece la oral. C. PETRESCU, Î. II 127. ♦ Cifră care notează grafic numărul zece. – Pl. și: (rar) zeciuri.

ZECE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece; se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematică. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece pînă la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la douăzeci pînă la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei. – Lat. decem.

ZECE¹ ~i num. card. 1) Nouă plus unu. 2) (cu valoare de num. ord.) Al zecelea; a zecea. /<lat. decem

ZECE² ~i m. 1) Număr constând din zece unități. 2) Cifra 10 sau X. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. decem^[1]

zece num. nouă plus una. [Lat. DECEM].

zéce num. (lat. dĕcem, it. dieci, pv. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, pg. dez). De doŭă orĭ cincĭ: amîndoŭă mînile aŭ la un loc zece degete. Fig. Mult: ĭ-am spus de zece orĭ, și tot nu înțelege.

x [cit. iks]^[1] s. m. / s. n., pl. m. x / n. x-uri

x [cit. ics] s. m. / s. n., pl. x / x-uri

X, x s. m. invar. [cit. ics] („semne de forma literei” s. n., pl. x-uri)

Izece² (notă; număr) s. m., art. zecele (A luat doi de zece. A scris doi de zece.); abr. 10-le

!zece¹ (mulțime de zece elemente) s. f., art. zecea; pl. zeci, art. zecile (primele zeci de dolari; Zece zeci formează o sută.)

zece³ num. invar.; 10/X

*zece (mulțime de zece elemente) s. f.

zece num.; 10/X

*zece (notă) s. m.

zeci s. f. pl. (primele ~ de dolari)

zece num., pl. zeci

zece

CELE ZECE PORUNCI s. (BIS.) decalogul (art.).

ZECE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)

CELE ZECE PORUNCI s. (BIS.) decalogul (art.).

ZECE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)

zece num. – Număr între nouă și unsprezece. – Mr. dzațe, megl. zeți, istr. zece. Lat. dĕcem (Pușcariu 1934; REW 2497), cf. vegl. dik, it. dieci, prov. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, port. dez. Intră în comp. tuturor unităților de zece: douăzeci, treizeci etc. – Der. zecilea (var. zecelea), num. ord. (care se află între al nouălea și al unsprezecelea); zecime, s. f. (a zecea parte); azeace, s. f. (înv., dijmă, zeciuială); zeciuială (var. zăciuială), s. f. (dijmă); zeciuitor, s. m. (persoană care dijmuiește); înzeci, vb. (a multiplica cu zece); zecimal, adj., format după fr. décimal.

X s. m. invar. 1. A douzeci și noua literă a alfabetului limbi române; reprezintă un grup consonantic alcătuit din o velară și o frictivă. 2. Simbol pentru cifra romană cu valoarea 10. 3. Radiație (sau raze) X = radiație electromagnetică de mică lungime de undă, situată în spectru între radiațiile ultraviolete și radiația y; este produsă prin tranzițiile electronilor de pe păturile apropiate de nucleele atomice ale elementelor grele în urma frânării unor particule cu energie cinetică mare (ex. electroni) sau a altor procese de excitare. R. X. este penetrantă, ionizantă și impresionează placa fotografică; este folosită în medicină pentru stabilirea diagnosticului (radiografiere, radioscopie, tomografiere, scintigrafie etc.) sau terapeutic, precum și în ind., pentru a constata defecte de structură; în doze mari are caracter nociv. A fost descoperită de W. Röntgen în 1895; el a numit-o r.x. deoarece nu-i cunoștea natura. Sin. radiație (sau raze) Röntgen. 2. (GENET.) Cromozomul X = cromozom care intervine în determinarea sexului; la om și la multe alte animale doi cromozomi X determină sexul feminin, pe când cariotipul XY determină sexul masculin. Înclude însă și diverse alte gene care nu au legătură cu sexul; prezența acestora pe cromozomul X explică faptul că unele boli ereditare se transmit prioritar la unul dintre sexe. De ex. hemofilia și daltonismul îi afectează în special pe bărbați, care pot primi cromozomul X cu alelă anormală de la mama purtătoare (la care însă prezența celuilalt cromozom X, normal, împiedică manifestarea tulburării respective). Prezența unuia sau mai multor cromozomi X supranumerari poate provoca diverse anomalii, ca de ex. sindromul Klinefelter (cu cariotip XXY). Lipsa unui X (cariotip XO) determină la femei sindromul Turner.

GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris), denumire unanim acceptată pentru întâlnirile anuale ale miniștrilor de Finanțe din cele 10 state industrializate (Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, S.U.A. și Elveția, cu statut de observator), reprezentând, de facto, autoritatea superioară în F.M.I. Aceste întâlniri au ca scop analizarea sistemului monetar internațional și pregătirea reformelor care se impun, acordarea de sprijin financiar țărilor care aparțin Grupului, menținerea, la dispoziția F.M.I., a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar internațional.

MALCOLM X (pseud. lui Malcolm Little, zis ~) (1925-1965), om politic și militant religios american. Orator strălucit. A aderat la mișcarea negrilor musulmani (1952), devenind exponentul său principal. În 1964 fondează mișcarea „Organizația unită afro-americană”, bazată pe o ideologie extremistă. Asasinat. Memorii.

Abutilon x hybridum hort. Hibrid cu flori albe, galbene, aurii, roz, roșii. Frunze verzi, mari. Plante viguroase, laxe, ușor ramificate (Pl. 1, fig. 3).

Aesculus x carnea Hayne (A. hippocastanum x A. pavia; syn. A. rubicunda Loisel.). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori roz, în paniculă. Rezistent la ger,; înalt de pînă la cca 20 m, lujeri gri-gălbui, pubescenți, muguri cleioși. Frunze (scurt-pețiolate) cu 5-7 foliole. Fruct, pînă la 4 cm diametru, cu ghimpi mici (Pl. 3, fig. 17).

Anemone x fulgens (DC.) Gay (A. hortensis X A. pavonina). Hibrid care înflorește primăvara. Flori (foliole peste 15) stelate, stacojii, stamine violete-închis cu centrul negru, cu diametrul pînă în 8 cm, pe tije înalte pînă la 0,30 m, dispuse terminal. Frunzele involucrului sesile, oblonge, întregi sau puțin incise.

Arbutus x andrachnoides Link (A. andrachne X A. unedo). Hibrid care înflorește toamna. Flori în raceme mari, albe-roz. Arbore pînă la 12 m înălțime, cu scoarță roșcată. Frunze persistente, ușor-dentate. Fructe pendente.

Aster x frikartii Frikart. (A. amellus x A. thomsonii). Hibrid care înflorește vara-toamna. Flori (radiale, albastre, cele centrale, oranj-gălbui) dispuse în calatidii mari. Frunze oblonge, verzi-închis, aspre. Plantă înaltă pînă la 75 cm.

Begonia x duchartrei Bruant. Specie hibridă, ramificată, pubescentă, cu frunze ovat-lunguiețe, cca 15 cm lungime, 5 cm lățime, vîrf scurt, ascuțit, la bază asimetric-cordiforme, slab-lobate, cu partea inferioară de culoare roșie iar cea superioară pubescentă, verde-intens, pețioli pubescenți de cca 6,5 cm lungime. Flori mari, albe, avînd la exterior peri aspri, roșii, dispuse cîte 3 în inflorescențe.

Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibridă cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, cărnoși. Tulpini (cca 40 cm înălțime) cărnoase. Frunze mari, dințate, puțin păroase. Florile sînt în general în grupe de 3, clin care 2 laterale, femele și una centrală, mai mică, masculă. Pentru a avea flori mari, primii boboci se îndepărtează. Această operație se repetă pe măsură ce planta se mărește. Florile, cu o variată gamă de culori, de la roz pastel pînă la roșu-închis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) și simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale creșteri în formă de creastă Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate și ondulate; Fimbriata, petale franjurate și Marginata); mari și semiînvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Dublex cu forma Narcissiflora); mari și învoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Plena, cu formele Camelliaeflora și Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora – Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) și cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore – Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).

Berberis x lologensis Sandwith. Hibrid rezultat din B. darwinii și B. linearifolia. Înflorește primăvara. Flori dispuse în ciorchini mari, de culoare galben-oranj, cu calități superioare față de părinți.

Berberis x stenophylla Lindl. (B. darwinii x B. empetrifolia). Arbust hibrid (peste cca 1,6 m înălțime) cu ramuri pendente și frunze persistente. Flori galben-oranj-pal. Înflorește primăvara.

Buddleja x weyeriana Weyer (B. davidii x B. globulosa). Specie hibridă care înflorește vara. Flori galbene-gri sau violete, în ciorchine compact, în formă de minge. Arbust mai puțin viguros decît părinții.

Ceanothus x delilianus Spath. (C. americanus x C. coeruleus). Specie hibridă ce înflorește vara. Flori bleu-mov. Frunze caduce. Se taie puternic primăvara, înainte de apariția noilor lăstari.

Chaenomeles x superba Rehd. (C. japonica x C. speciosa). Hibrid cu flori oranj-strălucitor (Pl. 19, fig. 108).

Cistus x purpureus Lam. (C. ladaniferus x C. villosus). Specie care înflorește vara. Flori mari, roz-închis cu pete purpurii la baza fiecărei petale, sezon lung de înflorire. Frunze cca 5,5 cm lungime. Arbust, cca 2 m înălțime.

Clematis x jackmanii Th. Moore (C. lanuginosa x viticella), « Curpen de grădină ». Specie care înflorește vara-toamna. Flori (cca 14 cm diametru) lung-pedunculate, albe, roz, mov, albastre, violacee, purpurii, solitare sau cîte cca 5 pe ramuri scurte. Frunze simple sau de 2 ori trifoliate, tulpinale. Plantă urcătoare, cca 4,5 m înălțime.

Crinum x powellii hort. (C. bulbispermum x C. moorei). Hibrid, care înflorește vara tîrziu. Flori roz sau albe, 10 cm, lungime, ușor atîrnînde, în umbelă, cîte 6-8, pe o tulpină de 60-90 cm, deschizîndu-se succesiv. Frunze verzi-deschis, în formă de săgeată.

Cytisus x beanii Nichols. (C. ardoinii x C. purgans). Hibrid care înflorește primăvara. Flori galbene ce acoperă toată planta. Arbust de 40-45 cm înălțime. Frunze păroase, nedivizate. Rezistă bine peste iarnă, în grădini.

Cytisus x kewensis Bean (C. ardoinii x C. multiflorus). Hibrid care înflorește primăvara. Flori albe-gălbui. Plantă de cca 90 cm înălțime, foarte mult întinsă în lățime. Recomandat pentru grădinile alpine, după înflorire se fac tăieri serioase.

Cytisus x praecox Bean (C. multiflorus x C. purgans). Hibrid care înflorește primăvara timpuriu, abundent. Flori galbene-crem cu miros neplăcut. Plantă (cca 2 m înălțime) sub formă de tufă globuloasă, foarte ramificată cu lăstari verzi, subțiri, ascendenți. Frunze liniar-lanceolate, mici, caduce.

Daphne x burkwoodii Burkw. (D. caucasica x D. cneorum). Hibrid care înflorește vara, timpuriu. Flori roz-bleu-pal în ciorchini, parfumate. Se pretează bine pentru gardurile vii. Este un hibrid semipersistent, cu creștere rapidă, cca 0,90-1 m înălțime.

Deutzia x lemoinei Lemoine (D. gracilis x D. parviflora). Hibrid care înflorește în mai-iun. Flori albe, simple, dispuse în raceme. Ramuri subțiri, arbust cca 1 m înălțime. Plantată la ghivece sau lăzi, se forțează foarte bine în sere sau în camere încălzite.

Elaeagnus x ebbingei Boom (provine din E. viacrophylla x E. pungens). Specie hibridă euflori galbene, mici, în ciorchini. Frunze mari, eliptice, scurt-pețiolate, verzi-lucioase, pe dos ruginii. Arbust cca 2,80 m înălțime.

Eranthis x tubergenii hort. (E. cilicica x E. hyemalis). Hibridul dintre aceste două specii (forma cea mai bună) este mai înalt, cu flori mai mari, globuloase, galbene-aurii.

Erica x willmorei Knowl. et Westc. (syn. E. willmoreana hort.). Hibrid foarte florifer, înflorește primăvara. Flori tubulare, roz-roșietice. modificată

Eryngium x oliverianum Delar. (E. giganteum x planum). Hibrid care înflorește în mai-iun. Flori albastre-închis, dispuse în capitule prevăzute cu, involucru în formă de rozetă. Frunze albăstrui-metalice.

Forsythia x intermedia Zab. (F. suspensa x viridissima). Hibrid care înflorește primăvara. Flori galbene-închis, mari, numeroase. Arbust de cca 2,80 m înălțime. Frunze oblong-ovate, cca 11 cm lungime. Ramuri drepte, la noduri măduva este întreagă, între noduri este lamelară sau lipsește. Are o mulțime de varietăți cu înflorire abundentă, ramuri erecte sau arcuite etc.

Fuchsia x hybrida Voss (syn. F. speciosa hort.). Plantă sub formă de arbust, (cca 60-100 cm înălțime). Se cultivă în seră, la 12-13°C. Frunze, ovate. Înflorește vara. Flori, (caliciul cu 4 sepale susține corola) în diferite combinații de roșu, alb, purpuriu etc. Este obținută prin încrucișarea mai multor specii ale cărei soiuri se caracterizează prin variabilitatea coloritului frunzelor (panașate alb cu roz), a învelișurilor florale, (caliciu și corolă roz-roșii, carmin, portocalii etc., caliciul alb și corolă roz, roșie, violetă etc., corolă purpurie, tub și sepale roșii, corola purpuriu-închis, sepale albe etc.), a taliei (pitice, mijlocii etc.).

Gazania x splendens hort. Hibrid care înflorește vara-toamna. Florile din mijlocul inflorescenței galbene, tubuloase, cele marginale ligulate, galbene-portocalii cu un cerc negru la bază, în capitule terminale, solitare. Frunze radicale în rozetă, spatulate, întregi sau lobat-sectate, verzi. Plantă, cca 25 cm înălțime, în formă de rozetă. Are o mulțime de soiuri cu flori albe, roz, bronz și panașate (Pl. 36, fig. 208).

Heuchera x brizoides Lemoine (H. americana L. x H. sanguinea Engelm.). Hibrid cu flori roșii-sîngerii, dispuse într-o inflorescență de cca 65 cm lungime cu flori numeroase, mari. Tufe voluminoase cu frunze mari.

Lilium x parkmannii T. Moore (L. speciosum x L. auratum). Specie hibridă care înflorește vara. Flori mari, 20-32 cm diametru, albe cu pete carmin, antere roșii. Plantă înaltă de 2 m, frunze ovate cu pețiol scurt, 5 nervuri.

Lilium x testaceum Lindl. (L. candidum x L. chalcedonicum). Hibrid care înflorește vara. Flori (foliolele perigonului rulate în afară, galbene, stamine albe, antere roșii-oranj), 12, în umbelă, pe o tulpină înaltă pînă la 2 m. Frunze oblong-lanceolate, acuminate. Bulb mare, rotund, albicios.

Lonicera x americana (Mill.) K. Koch (L. caprifolium x L. etrusca). Hibrid care înflorește vara. Flori albe-gălbui, la exterior cu roz, lungi pînă la 9 cm, verzi-închis, pe partea inferioară albăstrui, punctate la vîrf. Arbust agățător, viguros. Fructe roșii.

Lonicera x brownii (Regel) Carr. (L. hirsuta x L. serpervirescens). Hibrid ce înflorește vara. Flori tubulare (corolă bilabiată), roșii-portocalii, dispuse în ciorchine mari. Arbust pentru ziduri în zone cu climat blînd.

Lychnis x haageana Regel (L. coronata var. sieboldii x L. fulgens). Hibrid care înflorește vara-toamna. Flori roșii-sîngerii și roz-portocalii cu caliciul și pedunculul păroase. Frunze ovate sau ovat-oblonge, ascuțite. Plantă perenă.

Magnolia x soulangiana Soul.-Bod. (M. denudata x M. liliiflora). Hibrid care înflorește primăvara. Flori albe, purpurii, cu sau fără miros, cu diametrul de cca 9 cm, baza în formă de cupă, erecte. Frunze invers-ovate, lungi de cca 13 cm, pubescente, caduce. Arbust sau arbore pînă la 7 m înălțime.

Moltkia x intermedia Sunderm (M. petraea x M. suffruticosa). Hibrid care înflorește vara. Flori albastre, tubulare, pendente.Frunze liniare. Plantă perenă de rocărie, înaltă de cca 25 cm, cu tulpini erbacee, erecte.

Nepeta x faassenii Bergm. (N. mussinii x N. nepetella; syn. N. mussinii hort.). Hibrid ce înflorește primăvara tîrziu – începutul toamnei. Flori albastre-violete, lavand. Frunze lanceolate, scurt-pețiolate, mici, argintii, serate. Plantă perenă.

Petunia x hybrida Vilm. Hibrid obținut din încrucișarea speciilor P. axilaris și P. violacea. Are un număr foarte mare și variat de forme și soiuri. înflorește vara. Flori (tubul corolei larg, spre vîrf dilatat, caliciu de 2 ori mai scurt decît tubul) divers colorate: roz, albe, roșii, ciclamen, cărămizii, galbene, crem, albastre și violete. Se seamănă în seră, în febr. și se plantează în mai, în aer liber. Frunze ovate, glanduloase. ’Nana Compacta’ are tufe compacte, cu talie mică, 20-30 cm înălțime și flori simple, mici. ’Pendula’ cu soiuri caracterizate prin ramuri lungi de 75-80 cm, tîrîtoare, destinate mai ales jardinierelor de pe balcoane și etajerelor de pe culoare, săli de clasă, cămine culturale etc. ’Grandiflora’ cuprinde soiuri de talie mare, cea 50 cm, cu flori mari, simple, cu marginile corolei întregi și ușor ondulate. ’Grandiflora Nana’ cuprinde soiurile ale căror plante au tufe înalte de 25-30 cm, cu florile divers colorate. ’Fimbriata’, înaltă de 80 cm, cu flori mari, simple și marginile petalelor fimbriate. ’Fimbriata Nana’ are 30 cm înălțime. ’Superbissima’, soiurile acestei grupe au o talie pînă la 80 cm, flori mari, simple, ondulate, cu gîtul pîlniei nervat, frunze cărnoase, groase și rotunde. ’Superbissima Nana’ poate atinge doar înălțimi ce nu pot depăși 45 cm. ’Plena’, cu soiuri caracterizate prin tufe ramificate, compacte, flori mari, învoalte franjurate.

Philadelphus x lemoinei Lemoine. (R. microphyllus x P. coronarius). Hibrid cu flori foarte parfumate, albe-crem, cca 2 cm diametru, singulare. Frunze alungit-eliptice, marginea întreagă, pe partea inferioară pieloase, pe cea superioară glabre, lucioase, cca 3,5 cm lungime, scurt-pețiolate. Arbust de cca 1,5 m înălțime.

Platanus x acerifolia (Ait.) Willd. (P. occidentalis x P. orientalis). Hibrid cu fructe sferice, deseori cîte 2, mai rar 1 sau 3, atîrnînde pe un peduncul lung, comun. Frunze lung-pețiolate, pînă la cca 25 cm lățime, palmat-lobate, 3-5 lobi triunghiulari, dințați. Lamina frunzei trunchiată sau corelată la bază. Arbore pînă la 35 m înălțime, trunchi drept, ritidom ce se exfoliază în plăci mari. Ramuri întinse dîndu-i coroanei o formă largă. Lujeri glabrii, geniculați, muguri conici, alterni (Pl. 59, fig. 338).

Prunella x webbiana Paul (P. grandiflora x P. hastifolia). Hibrid care înflorește vara. Flori roz-purpur în spice scurte (cca 30 cm). Frunze verzi-închis, ovate, uneori dințate pe margini.

Rosa x alba L., « Trandafir alb » (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori albe, roze sau roșii, duble, semiînvoalte, pînă la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseuțite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioară îndesuit-păroase, sure, pe cea superioară slab-păroase, verzi-albăstrui, dințate pe margini. Arbust cu tulpină erectă, glabră, 1-2 m înălțime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, roșu. Are numeroase soiuri.

Spiraea x arguta Zabel. (S. multiflora x S. thunbergii). Hibrid care înflorește primăvara înainte de înfrunzire, foarte bogat. Flori albe-imaculat, mici, la subsuoara frunzei pe ramuri dese, lungi și subțiri, arcuit-pendente, în raceme umbeliforme. Frunze ovat-alungite, pînă la 4 cm lungime, ascuțit-serate. Arbust pînă la 2 m înălțime sub formă de tufă.

Spiraea x bumalda Burvenich (S. albiflora x S. japonica). Specie hibridă care înflorește vara. Flori albe sau rozee, dispuse într-o inflorescență sub formă de corimb compus. Frunze ovat-lanceolate, ascuțite, dublu-serate, caduce, pe ramuri tinere, glabre. Arbust scund, pînă la 0,80 m înălțime, cu lujeri glabri (Pl. 68, fig. 384).

Spiraea x vanhouttei (Briot) Zabel (S. cantoniensis x S. trilobata). Hibrid care înflorește primăvara-vara. Flori albe-imaculat, mici (staminele la maturitate mai scurte decît petalele, sepale la maturitate erecte) în corimbe, cu numeroase flori laterale. Frunze rombic-ovate (pînă la 5 lobi), cca 3,5 cm lungime, la bază rotunjite și întregi, îngustate în pețiol, iar de la mijloc spre vîrf dentate, pe fața inferioară glauce, pe cea superioară, verzi, toamna roșii-ruginii. Arbust sub formă de tufă deasă, viguroasă, cu ramuri arcuit-pendente, pînă la 2 m înălțime (Pl. 69, fig. 386).

Streptocarpus x hybridus hort. Hibrid care înflorește vara. Flori tubulare, 5 cm lungime, cîteva pe o tulpină 23-25 cm înălțime, roșii, purpurii, aîbastre-lila și albe. Frunze mari, oblonge, fără pețiol. Iarna se țin la 10°C. Are numeroase soiuri (Pl. 70, fig. 390).

Syringa x chinensis Willd. (S. persica x S. vulgaris). Hibrid care înflorește primăvara. Flori odorante, purpur-lila, corolă cu lobii ascuțiți și plani. Frunze ovat-lanceolate, pînă la 8 cm lungime, ascuțite. Arbust, cca 3 m înălțime.

Syringa x persica L. (S. afghanica x S. laciniata). Hibrid care înflorește primăvara-vara. Flori purpur-lila, odorante (corolă 1 cm lungime cu lobii înguști), dispuse în număr redus, în panicule de pînă la 8 cm lungime. Frunze lanceolate, la bază cuneate, pînă la. 6 cm lungime, pețiol cca 1 cm lungime. Arbust cca 2 m înălțime, cu ramuri rotunde, curbate. Fructul, capsulă pînă la 1 cm lungime, muchiată.

Tilia x europaea L. (T. cordata x T. platyphyllos; syn. T. vulgaris Hayne; T. hollandica K. Koch). Specie hibridă care înflorește vara. Flori gălbui, parfumate, dispuse în cime, la vîrful unui peduncul lung. Frunze pubescente, pe partea inferioară verzi-deschis la întretăierea nervurilor, iar pe cea superioară verzi-închis, glabre, alterne, cordiforme, scurt-pețiolate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, coroană piramidală. Fruct rotunjit, pubescent, cu coaste.

Verbena x hybrida Voss. Specie hibridă care înflorește vara-toamna. Flori numeroase, variat colorate, dispuse, cîte 30, în spice dense, umbeliforme. Frunze oblonge sau ovat-oblonge, obtuze, dentate, pînă la 35 cm lungime, evident nervate, pețiolate, lobate la bază. Plantă, 0,50 m înălțime, repent-ascendentă, cu ramificațiile de la bază patrunghiulare.

Viburnum x bodnantense Aberconway (V. fragrans x grandiflorum). Hibrid care înflorește iarna-primăvara-toamna. Flori albe, tubulare, foarte parfumate. Frunze lanceolate, caduce. Plantă pînă la 3 m înălțime. modificată

Viola x wittrockiana Gams (syn. V. tricolor hort.; V. tricolor var. maxima hort.), « Pansea ». Hibrid obținut prin încrucișarea speciilor: V. altaica Ker-Gawl., V. tricolor L. și V. lutea Huds. înflorește în mart.-oct., primăvara-toamna. Flori așezate la subsuoara frunzelor, terminal, pe pedunculi lungi și drepți, petalele pot fi unicolore, bicolore, panaște, striate sau cu macule mari, mai închise decît fondul. Plantă bienală cu tulpină ramificată de jos, terminată printr-o floare, pînă la 0,30 m înălțime, garnisită cu frunze denticulate, cele superioare oblong-lanceolate, cele inferioare de la ovat- rotunde la cordiforme, prevăzute cu 2 stipele mari, foliacee, penat-fidate.

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit.

a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult.

piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc.