2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAVEÁ, pavele, s. f. 1. Bloc, bucată de piatră, de cărămidă, de lemn etc. (de formă cubică), folosită la executarea pavajelor. ◊ Expr. (Reg.) A număra pavelele = a umbla fără rost, a bate străzile. 2. (Ieșit din uz) Pavaj. – Din fr. pavé.

PAVEÁ, pavele, s. f. 1. Bloc, bucată de piatră, de cărămidă, de lemn etc. (de formă cubică), folosită la executarea pavajelor. ◊ Expr. (Reg.) A număra pavelele = a umbla fără rost, a bate străzile. 2. (Ieșit din uz) Pavaj. – Din fr. pavé.

pavea sf [At: (a. 1835) URICARIUL VIII, 132/19 /V: (înv) ~ală, pava[1] / Pl: ~ele / E: fr pavé] 1 (Mpl) Bucată, de formă cubică, prismatică etc. de piatră, de lemn, mai rar de beton, de cărămidă etc. folosită la executarea unui pavaj. 2 (Îe) A bate (sau a număra) ~le A umbla fără nici un rost Si: a umbla creanga. 3 (Lsg; iuz) Pavaj (2). 4 (Îvr) Impozit, taxă pe care o plătea un proprietar pentru construirea sau întreținerea pavajului (2).

  1. Referința încrucișată recomandă pentru această variantă forma pavă. Este greu de identificat care formă este cea corectă — LauraGellner

PAVEÁ, pavele, s. f. 1. Bucată de piatră, de lemn etc. de formă aproape cubică sau prismatică, folosită la executarea pavajelor. Deodată se aude troscotul unei birje care zdrobește pavelele stradei. HASDEU, I. V. 159. Dînd peste trăsuri, încurcîndu-se în pavelele și butucii cu care era podit Iașul, se părea o stafie. RUSSO, O. 48. ◊ Expr. A număra pavelele = a umbla fără rost. Cîteodată, cînd sînt fără treabă, îmi place a lăinici pe ulițe saucum se zice – a număra pavelele. NEGRUZZI, S. I 320. 2. (Rar) Pavajul cu care este acoperită o curte sau o stradă. Un duruit de trăsură cutremură paveaua lăuntrică a mînăstirii, tocmai cînd ieșeam afară din odaie. HOGAȘ, DR. 258. Mi-am zdruncinat șelile prin droșce pe paveaua noastră. ALECSANDRI, T. 1012. Pe paveaua sunătoare Treci, tovarăș avînd numai al tău cîne. NEGRUZZI, S. II 92.

PAVÉA s. f. bloc, bucată de piatră, de cărămidă sau lemn, cubică, pentru pavaje. (< fr. pavé)

PAVEÁ ~éle f. Bloc de material dur (piatră, cărămidă, lemn etc.) folosit la executarea pavajelor. /<fr. pavé

paveà f. Mold. pavaj: pavèle de piatră sau de brad.

*paveá f., pl. ele (fr. pavé). Mold. Barb. Pavaj.

pavă2[1] sf vz pavea

  1. Posibilă greșeală de tipar. În definiția principală, varianta de față are forma pava LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

paveá (înv.) s. f., art. paveáua, g.-d. art. pavélei; pl. pavéle, art. pavélele

paveá s. f., art. paveáua, g.-d. art. pavélei; pl. pavéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PAVEÁ s. v. caldarâm, pavaj.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paveá (pavéle), s. f. – Piatră de pavaj. Fr. pavé.Der. pava, vb., din fr. paver; pavaj, s. n., din fr. pavage; pavela (var. pavelui), vb. (Mold., a pava, a pietrui), de la pl. pavele; paviment, s. n., din lat. pavimentum (sec. XIX), cf. pămînt.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Pavea
Pavea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Pavea
Intrare: pavea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pavea
  • paveaua
plural
  • pavele
  • pavelele
genitiv-dativ singular
  • pavele
  • pavelei
plural
  • pavele
  • pavelelor
vocativ singular
plural
paveală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.