pavaj sn [At: POLIZU / V: (înv) ~agiu (Pl: ~ii), pavegii snp / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr pavage] 1 Acțiune de a pava. 2 (Ccr) Strat neted de blocuri cubice de piatră, bucăți de lemn, cărămizi, dale etc., așezate strâns unele lângă altele pe o fundație de nisip sau de mortar, cu care se acoperă un drum, o curte, a încăpere etc. Si: caldarâm, (ltî) paviment, (iuz) pavea (3), pardoseală.

PAVAJ, pavaje, s. n. Acțiunea de a pava; (concretizat) strat alcătuit din blocuri mici de material rezistent (piatră, cărămidă, lemn etc.), așezate strîns unele lîngă altele, cu care se acoperă o curte, un drum etc. pentru a forma o suprafață care să permită o circulație mai sigură, să înlesnească scurgerea apelor de ploaie și să împiedice formarea prafului. V. caldarîm. Se auzeau bătăi nerăbdătoare cu bastonul în pavaj. C. PETRESCU, Î. 12. ♦ (Impropriu) Strat de material care nu e format din blocuri, folosit în același scop.

PAVAJ s.n. Acțiunea de a pava; (concr.) strat de piatră sau de alte materiale cu care se acoperă la suprafață o stradă, o șosea, o curte etc. [< fr. pavage].

PAVAJ s. n. 1. acțiunea de a pava; strat de piatră sau alte materiale cu care se acoperă la suprafață o stradă, o curte etc. 2. (geol.) aglomerare de bolovani și lespezi pe suprafața unei formații detritice. (< fr. pavage)

PAVAJ ~e n. 1) Strat de blocuri (de piatră, de lemn etc.) cu care se acoperă un drum sau un teren; caldarâm. 2) Drum sau teren acoperit cu un astfel de strat; loc pavat; caldarâm. /<fr. pavage

pavaj n. 1. acțiunea de a pava; 2. lucru făcut cu pietriș; 3. mod de pavare: pavaj cu mozaic (= fr. pavage).

pavagiu² sn vz pavaj

pavegii snp vz pavaj

*pavágiŭ n. și (ob.) -áj n., pl. e (fr. pavage). Paviment de stradă (petriș, bolovanĭ, lespezĭ, asfalt): pavaj neted. V. caldarîm.

pavaj s. n., pl. pavaje

pavaj s. n., pl. pavaje

pavaj s. n., pl. pavaje

pavaj

pavaj, -je.

PAVAJ s. caldarâm, (ieșit din uz) pavea, (înv.) pod, (latinism înv.) paviment. (Căruța mergea pe ~.)

PAVAJ s. caldarîm, (ieșit din uz) pavea, (înv.) pod, (latinism înv.) paviment. (Căruța mergea pe ~.)

pavaj de deflație (sedim.), (engl.= desert pavement) acumulări de bolovănișuri și pietrișuri angulare (→ dreikanter), cu fețe lustruite sau lăcuite, rămase în loc după îndepărtarea prin → deflație a fracțiunilor granulometrice medii și fine.