6 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAIÁ, maiele, s. f. Ferment; drojdie; p. ext. plămădeală. ◊ Expr. A prinde maia = a prinde puteri, a se înviora. [Pr.: -ma-ia] – Din tc. maya.

maia3 sf [At: DAMÉ, T.103 / V: măia / Pl: ~iele / E: ns cf mala1] (Reg) 1 Netezitoare folosită la tencuit. 2 Mistrie.

maia4 [At: GRAUR, I. L. 80 / E: sp maya, fr maya, rs майя] 1 ss Veche populație indiană din America Centrală. 2 ain Care aparține populației maia (1). 3 ain Care se referă la populația maia (1).

maia1 sf [At: (a. 1846), ap. TDRG / V: (reg) ~uă, măia / Pl: (nob, 1-9) ~iele / E: tc maya] 1 Ferment. 2 (Pex) Plămădeală. 3 (Pop; îe) A prinde ~ A prinde puteri. 4 Porțiune dintr-o masă fermentată Si: (pop) cuib. 5 (Spc; cu determinări indicând felul produsului) Bucată de aluat ajuns în faza de fermentație, folosită la dospirea unui nou aluat Si: (pop) aloțel. 6 Oțet dintr-o fabricație anterioară, în care se găsește fermentul acetic. 7 Cantitate de lapte acru care se amestecă cu laptele dulce pus la prins Si: covăseală. 8 (Îvr) Materie primă. 9 (Reg) Substanță extrasă din stomacul animalelor tinere neînțărcate, care produce coagularea laptelui Si: cheag, presură. 10 (Îvp; îe) A prinde ~ A prinde cheag Vz cheag. 11 (Gmț) Rachiu. 12 (Pop; îe) Cu ~ua în (sau la) cap Amețit de băutură. 13 (Reg) Amestec de brânză de vacă și ouă crude, cu care se umple foile de plăcintă.

maia2 sf [At: DR. V, 304 / Pl: ~iele / E: nct] Os mort situat în partea posterioară a copitei calului Si: furcuță, rândunică, melc (19).

MAIÁ s. f. Ferment; drojdie; p. ext. plămădeală. ◊ Expr. A prinde maia = a prinde puteri, a se înviora. [Pr.: ma-ia] – Din tc. maya.

MAIÁ, maiele, s. f. Cultură de fermenți folosită pentru a produce un proces de fermentație în materia în care este însămînțată. Maia pentru iaurt.

MÁIA I. s. n. denumire dată unor triburi de amerindieni din America Centrală, care au creat o strălucită civilizație precolumbiană. II. adj. care aparține acestei populații. ◊ (s. f.) limbă vorbită de aceștia. (< sp., fr. maya)

MAIÁ f. Ferment folosit la producerea pâinii, a vinului etc. [Sil. ma-ia] /<turc. maya

maià f. 1. chiag de brânză, și fig. putere: a prinde maia; 2. ferment de oțet. [Turc. MAYA].

Maia f. comună în județul Ilfov cu 1000 locuitori.

maĭá f., pl. ĭele (turc. bg. maĭa, d. pers. maĭe). Sud. Apă cu făină și țaĭc de turnat în cocă ca să dospească (să devie aluat). Vechĭ. Capital. Azĭ. A prinde maĭa, a prinde cheag (avere, putere). Vechĭ. Un fel de stofă: caftan de maĭa. Furca de supt copita caluluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

maiá s. f., art. maiáua, g.-d. art. maiélei; pl. maiéle, art. maiélele

máia (etnic) s. m., adj. invar. (sil. ma-ia)

maiá (drojdie, țesătură, os la cal) s. f., art. maiáua, g.-d. art. maiélei; pl. maiéle

máia (etnic) s. m. inv.; s. f., g.-d. art. maiei, pl. -; adj. inv.

arată toate definițiile

Intrare: Maia
nume propriu (I3)
  • Maia
Intrare: maia
maia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: maia (drojdie)
maia1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F155)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maia
  • maiaua
plural
  • maiele
  • maielele
genitiv-dativ singular
  • maiele
  • maielei
plural
  • maiele
  • maielelor
vocativ singular
plural
Intrare: maia (etnic; '--)
  • silabație: ma-ia
substantiv feminin (F163)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maia
  • maia
plural
genitiv-dativ singular
  • maia
  • maiei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: maia (țesătură)
maia1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F155)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maia
  • maiaua
plural
  • maiele
  • maielele
genitiv-dativ singular
  • maiele
  • maielei
plural
  • maiele
  • maielelor
vocativ singular
plural
Intrare: măia
măia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

maia (drojdie)

etimologie: