6 intrări

school Articole pe această temă:

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Laura f. femeie celebră prin frumusețea ei, imortalizată de Petrarca, moartă de ciumă în 1348.

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

la3 [At: PSALT. HUR. 48v/14 / V: (reg) ~ua, lăia / Pzi: lau / E: ml lavare] 1-6 vrt (Îvp) A (se) spăla (pe cap). 7 vt (Înv) A umezi. 8 vt (Pop; îc) Lă-mă-mamă Om prost. 9 vt (Îac) Om leneș, care se mișcă greoi. 10-11 vtr (Mar; Trs) A(-și) unge părul cu o substanță grasă pentru a-i da strălucire. 12-13 vtr (Reg) A (se) pieptăna după spălarea părului. 14 vt (Reg) A trata părul împotriva paraziților. 15 vr (Reg; d. pisici) A-și curăța blana prin lingere. 16 vt (Îvr; fig) A dojeni. 17 vt (Pop) A spăla rufe. 18 vt (Reg) A înălbi firele de tort. 19-20 vtr (Pop) A (se) scălda. 21 vt (Îvr) A trata cu o soluție, un unguent etc. Si: a unge. 22 vr (Olt; d. vreme) A deveni nefavorabilă.

LA3, lau, vb. I. Tranz. (Popular) A spăla (mai ales pe cap), a scălda, a îmbăia. Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246. Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76. Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308. ◊ Expr. Lă-mă-mamă (cu valoare de substantiv) = om prost, nătîng, lălîu. Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96. Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97. ◊ Refl. Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271. – Forme gramaticale: prez. ind. lau, lai, lă, lăm, lați, lau, part. lăut. - Prez. conj. pers. 3 și: să leie (CREANGĂ, P. 289).

A LA lau tranz. pop. (persoane) 1) A spăla (pe cap). 2) fig. fam. A muia din toate părțile; a uda în întregime; a scălda. ◊ Lă-mă-mamă om mărginit la minte. /<lat. lavare

LA vb. (Mold., Ban., Trans. SV) A spăla. A: Să-și lea cămeșile lor DOSOFTEI, PARIMIAR. C: Lau. Lavo. AC, 349. La-mă-veri și mai vîrtos de zăpada înălbi-mă-voiu. PS. SEC. XVIII, 36r. ◊ Fig. Ce mai vîrtos mă lă de fărălegile meale. PS. SEC. XVIII, 34^v. Etimologie: lat. lavare. Vezi și: nelăut:

v. a spăla, mai ales la cap: ia să-mi lai copilașii CR. [Vechiu-rom. a la, a spăla în genere = lat. LAVARE].

lă-mă-mamă m. om copilăros: dacă găsește vr’un lă-mă-mamă PANN. [Lit. spală-mă (la cap), mamă!].

laŭ, lăút, a v. tr. (lat. lăvare și lávere, láutum, a spăla, it. lavare, fr. laver, pv. sp. pg. lavar.Laŭ, laĭ, lă; să laŭ, să laĭ, să laĭe; lînd). Spăl pe cap cu apă caldă (cum se obișnuĭește Sîmbăta seara): a la copiiĭ. V. refl. Îmĭ spăl capu cu apă caldă. – În vest a lăĭa, ind. prez. laĭ, laĭ, laĭe, lăĭem, lăĭațĭ, laĭe, part. lăĭat.

lắ-mă-mámă s. m. fără pl. (imper. d. laŭ, mă laŭ și voc. mamă). Iron. Om fără energie, bleg, tîmpit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

la3 (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, imperf. 3 sg. la; conj. prez. 3 să lea/să léie/să láie; imper. 2 sg. lă; ger. lând; part. lăút

!lă-mă-mámă (pop.) s. m. și f., g.-d. lui lă-mă-mámă; pl. lă-mă-mámă

Schimbárea la Fáță (sărbătoare) s. propriu f., g.-d. Schimbắrii la Fáță

la vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, imper. 2 sg. la; conj. prez. 3 sg. și pl. lea/léie/láie; imper. 2 sg. lă; ger. lând; part. lăút

arată toate definițiile

Intrare: Laura
Laura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: la (vb.)
verb (VT99)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • la
  • lare
  • ut
  • utu‑
  • lând
  • lându‑
singular plural
  • lă
  • lați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lau
(să)
  • lau
  • lam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • lai
(să)
  • lai
  • lai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • lă
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • la
  • u
  • use
plural I (noi)
  • lăm
(să)
  • lăm
  • lam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • lați
(să)
  • lați
  • lați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • lau
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • lau
  • u
  • useră
lăua
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: laură
laură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lă-mă-mamă (s.f.)
lă-mă-mamă2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: lă-mă-mamă (s.m.)
lă-mă-mamă1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: Schimbarea la Față
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Schimbarea la Față
plural
genitiv-dativ singular
  • Schimbării la Față
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Schimbarea-la-față
plural
genitiv-dativ singular
  • Schimbării-la-față
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

la (vb.) lăua

  • 1. popular A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: scălda spăla îmbăia attach_file 5 exemple
    exemple
    • Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246.
      surse: DLRLC
    • Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4.
      surse: DLRLC
    • Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308.
      surse: DLRLC
    • Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271.
      surse: DLRLC

etimologie:

lă-mă-mamă

  • 1. popular Om prost, lălâu.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96.
      surse: DLRLC
    • Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC

etimologie: