5 intrări
33 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (3)
- specializate (3)
- enciclopedice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HALI, halesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mânca (repede și cu lăcomie). – Din țig. halo.
HALI, halesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mânca (repede și cu lăcomie). – Din țig. halo.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hali2 vt [At: CREANGĂ, P. 145 / V: hăli / Pzi: ~lesc / E: rrm hal] (Fam) 1 A șterpeli. 2 (Fig) A se lăsa păcălit. 3 A înghiți cu lăcomie. 4 (Pex) A mânca. 5 (Reg) A arunca mingea cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hali1 i vz halea1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALI, halesc, vb. IV. Tranz. (Familiar; și în forma hăli) A mînca (repede și lacom); a înșfăca cu lăcomie, a înghiți. Vede... un boț de mămăligă. Atunci bucuria dracului! o dat-o și hălește și nu zice nemica. CREANGĂ, P. 145. – Variantă: hăli vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A HALI ~esc intranz. fam. A consuma hrană pentru a-și menține existența; a mânca. /<țig. halo
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
halea2 [At: GHICA, S. XIV, 45 / E: tc haljá] 1-2 av, ain (În mod) actual. 3 ain (Înv; d. boieri, îoc mazil) În serviciu în divanul domnesc în momentul respectiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
halea1 i [At: ALECSANDRI, T. 264 / V: hale sfp, ~li / E: fo] (Are) Strigăt cu care se mână gâștele, curcile sau rațele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăli v vz hali2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uli2 v vz hali
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍ALI (alesc) vb. intr. Olten (WG.) A se grăbi (👉 HALI) [ală]
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
HALEA adj. invar. (Turcism învechit; despre boieri) În serviciu, în funcție, în activitate. Boierii cei halea stau împrejurul domnului cu bastoane lungi în mînă. GHICA, S. 501.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂLI vb. IV v. hali.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALEA adj. invar. (Înv., despre boieri) În serviciu, în funcție, în activitate. – Tc. hâljâ.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A HĂLI ~esc tranz. pop. 1) A lovi puternic (cu ceva). 2) A mânca repede, cu lăcomie. /<ngr. galiti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hălì v. Mold. 1. a prinde mingea în sbor; 2. a apuca repede: odată și hălește mămăliga CR. [Ceh. HALITI, a aruncà mingea, termen de joc cu sensul generalizat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
haleá (ea dift.) adv. saŭ adj. fix (turc. hala, pop. halĕá, actual, în funcțiune). Se zicea odată despre boĭeriĭ în funcțiune: halea postelnic. V. paĭa și mazil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
halésc v. tr. (cp. cu vsl. galiti, a sălta, cu rut. halíti-sĕa, a se grăbi, și cu țig. hal, mănîncă). Fam. Fur, șterpelesc. (E o expresiune luată, probabil, de la jocu halea-malea și se întrebuințează foarte des cînd e vorba de Țiganĭ). Arunc mingea ca s’o lovească cel ce ține filca (în Cța ulesc).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulésc, V. halesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hali (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. halesc, 3 sg. halește, imperf. 1 haleam; conj. prez. 1 sg. să halesc, 3 să halească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hali (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. halesc, imperf. 3 sg. halea; conj. prez. 3 să halească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hali vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. halesc, imperf. 3 sg. halea; conj. prez. 3 sg. și pl. halească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HALI vb. v. consuma, mânca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hali vb. v. CONSUMA. MÎNCA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hali (halesc, halit), vb. – A mînca, a înfuleca, a se ghiftui. Țig. ha-, part. halo „a mînca” (Vasiliu, GS, VII, 116; Graur 159; Juilland 166). – Der. haleală, s. f. (mîncare); halap, s. m. (mîncău); halie, s. f. (foame); haleaos, s. n. (mîncare); halos, adj. (mîncău); nehalit, adj. (flămînd). Cf. țig. sp. jalar „a mînca”, jallipen „mîncare” (Besses 92; Claveria 126). Sînt cuvinte familiare sau de arg.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
halea adv. – (Înv.) În funcție activă, în slujbă. Tc. halya, hala. Sec. XVIII, termen de administrație, fără circulație reală (Șeineanu, II, 200).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăli (-lesc, -it), vb. – 1. A lua, a pune mîna pe. – 2. A arunca (mingea). Origine incertă. Dicționarele, fără nici o explicație pe care s-o cunoaștem, confundă acest cuvînt cu cel anterior, ceea ce nu pare posibil (hăli circulă numai în Mold. și hali mai ales în Munt.; nu se spune niciodată hali pentru sensurile lui hăli, nici invers; și, în sfîrșit, trecerea semantică de la „a mînca” la „a arunca” pare dificil de explicat). Pare a fi vorba de un cuvînt sl. (Cihac, II, 133; DAR; Candrea), cf. rut. chałyty sja „a se grăbi”, pol. galić „a arunca mingea”, din sl. galiti „a sări”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hali, halesc, vb. IV (pop.) 1. a fura, a șterpeli. 2. a înghiți repede și lacom; a mânca, a hălpăcăi. 3. (la jocul cu mingea) a arunca și prinde mingea (cuiva). 4. a bate (pe cineva).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALI- „marin, sărat, apa mării”. ◊ gr. hals „mare, sare” > fr. hali-, engl. id. > rom. hali-. □ ~stereză (v. -stereză), s. f., proces de realizare a osteolizei, caracterizat prin eliberarea lentă a sărurilor minerale din os; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer acvatic fosil din eocen și miocen, cu corpul pisciform, cu membrele anterioare transformate în palete înotătoare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
halea adv. și adj. invar. (reg., înv.) 1. (adv.) acum în timpul de față, actual. 2. (adj. invar.; despre boieri) în serviciu, în funcțiune, în activitate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Hali v. Mihael VII 1.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
hali, halesc v. t. 1. a mânca (mai ales lacom și repede) 2. (fig.) a prinde, a captura. 3. (fig.) a învinge.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăli, hălesc v. t. (intl.) a fura.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nu halesc! expr. (înv.) nu mă las trișat (la jocul de cărți)!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
haleaadjectiv invariabil, adverb
- 1. (Despre boieri) În serviciu, în funcție, în activitate. DLRLC DLRM
- Boierii cei halea stau împrejurul domnului cu bastoane lungi în mînă. GHICA, S. 501. DLRLC
-
etimologie:
- hâljâ DLRM
hali, halescverb
- 1. A lovi puternic (cu ceva). NODEXsinonime: lovi
etimologie:
- galiti NODEX
hali, halescverb
-
- Vede... un boț de mămăligă. Atunci bucuria dracului! o dat-o și hălește și nu zice nemica. CREANGĂ, P. 145. DLRLC
-
etimologie:
- halo DEX '09 DEX '98 NODEX