3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cótea sms [At: PAMFILE, J. I / E: cot2 + -ea] (Îrg) 1 (Gmț) Persoană care refuză întotdeauna. 2 (Fig) Persoană care merge pe căi ocolite pentru a-și atinge scopurile. 3 (Euf) Dracul. 4 Câine care aleargă după vânat în zigzag. 5 (Îe) Nu e departe ~ de iepure Va izbuti în curând să-și atingă scopul. 6 (Îae) Se aseamănă mult cu...

cotí2 [At: ANON. CAR. / V: coțí / Pzi: ~tésc / E: cot2] 1-2 vir (Înv) A (se) atinge cu cotul2 (1) Si: (îrg) a (se) coteli (11-12), a (se) ghionti, (înv) a (se) încota. 3-4 vir (Înv) A (se) lovi cu cotul2 (1) Si: (îrg) a (se) coteli (13-14), a (se) ghionti, (înv) a (se) încota. 5 vt (Înv) A-și face loc prin mulțime cu coatele2 (2) Si: (îrg) a coteli, a ghionti (înv), a încota. 6-7 vir (Înv) A(-și) face semne cu cotul2 (1) Si: (îrg) a (se) coteli (16-17), a (se) ghionti, (înv) a (se) încota. 8 vt (Înv) A intra în vorbă cu cineva atrăgându-i atenția cu cotul2 (1) Si: (îrg) a coteli (18), a ghionti, (înv) a încota. 9 vr (Înv; d. oameni) A petrece cu cineva Si: a încota. 10 vi (D. drumuri, râuri etc.) A-și schimba direcția Si: (reg) a cotigi (1). 11 vr (Nob) A se încovoia. 12 vi A se abate din drumul său Si: (reg) a cotigi (2). 13 vt (C. indică drumul) A părăsi Si: (reg) a cotigi (3). 14-15 vt A merge sau a fugi în zigzag Si: (reg) a cotigi (4). 16 vt A conduce pe cineva pe un drum cotit, spre a-l rătăci Si: (reg) a cotigi (5). 17 vt (Rar) A întoarce ceva într-o altă direcție Si: (reg) a cotigi (6). 18 vt (Rar) A ocoli ceva, deplasându-se pe o linie curbă, nu dreaptă Si: (reg) a cotigi (7). 19 vt (Rar) A evita pe cineva Si: (reg) a cotigi (8). 20 vt (Înv) A cotări1 (1) Cf cot2 (41). 21 vt (Înv; pan) A bate. 22 vt (Înv) A cotări1 (2) Cf cot2 (46).

coti1 i [At: POMPILIU, B. 1009 / V: cuti, cutiu / E: coteț] Strigăt cu care se alungă vițelul la coteț.

COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A-și schimba direcția, a face un cot (I 2); (despre ființe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A îndrepta în altă direcție. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-și face loc.Refl. recipr. A-și face semn (reciproc) cu cotul. Din cot.

COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcția, a face un cot (I 2); (despre ființe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A îndrepta în altă direcție. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-și face loc. ♦ Refl. recipr. A-și face semn (reciproc) cu cotul. – Din cot.

COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre rîuri, drumuri, străzi etc.) A schimba direcția, a face un cot (3). Și pleacă drumețul pe-un drum ce cotește. MACEDONSKI, O. I 144. Unde cotește valea și drumul, acolo sînt vărăriile. SLAVICI, O. I 69. Drumul se oprește, Prin cadru cotește. TEODORESCU, P. P. 491. ◊ Refl. (Neobișnuit) Unde Oltu se cotește, Stăi, bade, și odihnește. JARNÍK-BÎRSEANU, 2. Intranz. (Despre ființe sau vehicule, adesea determinat printr-un adverb de direcție) A schimba direcția, a face o cotitură; a cîrmi. V. abate. Încă pe întuneric, am cotit pe după moara cu roțile oprite. SADOVEANU, N. F. 58. Miul voinicul La munte suia, Pe cal dormita, Iar murgul cotea Și se poticnea. TEODORESCU, P. P. 496. ◊ Tranz. A îndrepta în altă direcție. Tînăra își uda florile, ciupea cîteva frunze îngălbenite, cotea puțin capul și privea în grădină. SADOVEANU, O. IV 109. 3. Tranz. (Rar) A părăsi un drum și a merge în altă direcție. O urmărea cum iese în drum, cum cotește ulița, către ogoare. CAMILAR, TEM. 244. Murgului păsa, Somn i se făcea Și drumul cotea, Drumul că lăsa, Cîmpul apuca. TEODORESCU, P. P. 490. ♦ A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. Mergea ce mai mergea. Pîn’de oaste-l depărta. Prin rărișe Mi-l sucea, Prin cotișe Mi-l cotea. TEODORESCU, P. P. 502. 4. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul pentru a-și face loc. Și cotind fete străine Pricină de rîs făcea. COȘBUC, P. II 213. Făcîndu-mi loc printre dame... cotind uniform? în dreapta și în stîngă. NEGRUZZI, S. I 38. ◊ Absol. În adunări cînd intră Ircan cotește-mpinge. NEGRUZZI, S. II 206. ♦ (Rar) Refl. reciproc. A-și face semn cu cotul; a-și da coate. Mamele, privind-o-n horă. Se cotesc: Olio, tu leică, Ce mai drac frumos- de noră! COȘBUC, P. I 97. Orice damă l-ar fi văzut... nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI, S. I 16.

A SE COTÍ mă ~ésc intranz. rar A-și face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot

A COTÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre ape curgătoare, drumuri etc.) A face un cot; a lua altă direcție. 2) (despre ființe sau vehicule) A-și schimba direcția inițială, luând-o într-o parte; a face o cotitură; a întoarce; a cârni. 2. tranz. 1) A îndrepta în altă direcție. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A înghionti cu cotul pentru a-și face loc. /Din cot

cotì v. 1. a cârmi, a apuca într’o parte a drumului: a coti la dreapta, la stânga; 2. a măsura cu cotul un vas sau pânzeturi; 3. a face cotituri: unde Oltul se cotește; 4. a-și da coate: se cotiau între ei.

cotésc v. intr. (d. cot). Ocolesc, fac o cotitură: trăsura, rîu cotește la stînga. V. tr. Fac semn, izbesc cu cotu. Măsor capacitatea butoaĭelor cu cotu. V. refl. Îmĭ daŭ coate: se coteaŭ uniĭ pe alțiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotésc, imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 să coteáscă

cotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotésc, imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 sg. și pl. coteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COTÍ vb. 1. a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (pop.) a cârni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a șovăi. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stânga.)

COTI vb. 1. a cîrmi, a vira, (rar) a cîrmui, (pop.) a cîrni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a șovăi. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stînga.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cóti! (cúti!) interj. (reg.) cuvânt folosit pentru alungarea vițeilor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COTEA, Valeriu (1926-2016, n. Vidra, jud. Vrancea), agronom român. M. coresp. al Acad. (1990), prof. univ. la Iași. Studii și cercetări privind delimitarea podgoriilor în funcție de climatul oenologic, stabilirea arealului favorabil producerii vinurilor de calitate cu nume de origine, radioelementele naturale prezente în vinuri ș.a.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a coti mișto expr. (intl.) a da bacșiș bun.

coti, cotesc v. t. a fura.

Intrare: Cotea
Cotea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cotea
cotea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: coti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coti
  • cotire
  • cotit
  • cotitu‑
  • cotind
  • cotindu‑
singular plural
  • cotește
  • cotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotesc
(să)
  • cotesc
  • coteam
  • cotii
  • cotisem
a II-a (tu)
  • cotești
(să)
  • cotești
  • coteai
  • cotiși
  • cotiseși
a III-a (el, ea)
  • cotește
(să)
  • cotească
  • cotea
  • coti
  • cotise
plural I (noi)
  • cotim
(să)
  • cotim
  • coteam
  • cotirăm
  • cotiserăm
  • cotisem
a II-a (voi)
  • cotiți
(să)
  • cotiți
  • coteați
  • cotirăți
  • cotiserăți
  • cotiseți
a III-a (ei, ele)
  • cotesc
(să)
  • cotească
  • coteau
  • coti
  • cotiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coti

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre râuri, drumuri etc.) A-și schimba direcția, a face un cot.
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Și pleacă drumețul pe-un drum ce cotește. MACEDONSKI, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • Unde cotește valea și drumul, acolo sînt vărăriile. SLAVICI, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • Drumul se oprește, Prin cadru cotește. TEODORESCU, P. P. 491.
      surse: DLRLC
    • reflexiv neobișnuit Unde Oltu se cotește, Stăi, bade, și odihnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 266.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre ființe sau vehicule) A face o cotitură, a părăsi drumul drept.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cârmi întoarce 2 exemple
    exemple
    • Încă pe întuneric, am cotit pe după moara cu roțile oprite. SADOVEANU, N. F. 58.
      surse: DLRLC
    • Miul voinicul La munte suia, Pe cal dormita, Iar murgul cotea Și se poticnea. TEODORESCU, P. P. 496.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv neobișnuit A îndrepta în altă direcție.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Tînăra își uda florile, ciupea cîteva frunze îngălbenite, cotea puțin capul și privea în grădină. SADOVEANU, O. IV 109.
        surse: DLRLC
    • 2.2. tranzitiv rar A părăsi un drum și a merge în altă direcție.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • O urmărea cum iese în drum, cum cotește ulița, către ogoare. CAMILAR, TEM. 244.
        surse: DLRLC
      • Murgului păsa, Somn i se făcea Și drumul cotea, Drumul că lăsa, Cîmpul apuca. TEODORESCU, P. P. 490.
        surse: DLRLC
    • 2.3. tranzitiv A conduce pe cineva pe un drum întortocheat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mergea ce mai mergea. Pîn’de oaste-l depărta. Prin rărișe Mi-l sucea, Prin cotișe Mi-l cotea. TEODORESCU, P. P. 502.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv rar A atinge, a lovi cu cotul pentru a-și face loc.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Și cotind fete străine Pricină de rîs făcea. COȘBUC, P. II 213.
      surse: DLRLC
    • Făcîndu-mi loc printre dame... cotind uniforme în dreapta și în stînga. NEGRUZZI, S. I 38.
      surse: DLRLC
    • absolut În adunări cînd intră Ircan cotește-mpinge. NEGRUZZI, S. II 206.
      surse: DLRLC
    • 3.1. reflexiv reciproc A-și face semn (reciproc) cu cotul.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mamele, privind-o-n horă. Se cotesc: Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră! COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
      • Orice damă l-ar fi văzut... nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. NEGRUZZI, S. I 16.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • cot
    surse: DEX '09 DEX '98