2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVOLTÁ, învoltez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Rar; despre flori) A se deschide învolt, a înflori bogat. ♦ Refl. (Despre părul capului etc.) A se revărsa bogat, îmbelșugat. 2. Refl. Fig. (Despre manifestările oamenilor) A crește în intensitate. – Din învolt.

învolta [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez, învolt / E: învolt] 1-2 vir (D. flori) A (se) deschide învolt, a înflori bogat. 3 (D. flori) A înflori cu flori multe. 4 vr (Fig; d. păr) A se revărsa bogat peste umeri. 5 vr (Fig; d. manifestările oamenilor) A crește în intensitate. 6 vr (Fig; reg) A se îndrăgosti.

ÎNVOLTÁ, învoltez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre flori) A se deschide învolt, a înflori bogat. ♦ Refl. (Despre părul capului etc.) A se revărsa bogat, îmbelșugat. 2. Refl. Fig. (Despre manifestările oamenilor) A crește în intensitate. – Din învolt.

ÎNVOLTÁ, învoltez, vb. I. 1. Intranz. (Despre plante) A se deschide învolt, a înflori bogat. Adormise apele, Învoltase florile. DELAVRANCEA, S. 98. ◊ Refl. Fig. Pînă în miezul verii, Rusanda se învoltase ca o gherghină. POPA, V. 321. ♦ Refl. (Despre părul capului) A se revărsa bogat, îmbelșugat. Părul bălai și lucios... se învolta în umeri. DELAVRANCEA, V. V. 97. 2. Refl. Fig. (Despre manifestările oamenilor) A crește în intensitate, a se dezlănțui, a izbucni. Ura ce mocnea într-însul neadormită se învolta și se învolbura. M. I. CARAGIALE, C. 23.

învoltà v. 1. a-și deschide petalele: primăvara se învoaltă florile; 2. a se întinde: părul îi se învolta în umeri.

ÎNVÓLT, ÎNVOÁLTĂ, învolți, învoalte, adj. (Rar) 1. (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut2, înfoiat, bogat. ♦ (Despre păr, pene, coamă) Des, îmbelșugat, bogat. 2. Rotunjit, plin, umflat, înfoiat. [Var.: (înv.) învóltă adj.] – Lat. *invol(u)tus (< involvere).

ÎNVÓLTĂ adj. v. învolt.

ÎNVÓLTĂ adj. v. învolt.

învolt, ~oaltă a [At: GOLESCU, C., I, 327 / V: in~ / Pl: ~Iți, -e / E: ml *nvol(u)tus] 1 (D. plante) Bine dezvoltat. 2 (D. plante) Stufos. 3 (D. flori) Cu petale multe și dese Si: bătut. 4 (D. păr, pene, coamă) Des. 5 (Fig; d. glas) Matur și sonor. 6 În formă de arc Si: rotunjit. 7 (D. obraz) Cărnos (1).

ÎNVÓLT, ÎNVOÁLTĂ, învolți, învoalte, adj. 1. (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut2, înfoiat, bogat. ♦ (Despre păr, pene, coamă) Des, îmbelșugat, bogat. 2. Rotunjit, plin, umflat, înfoiat. [Var.: (înv.) învóltă adj.] – Lat. *invol(u)tus (< involvere).

ÎNVÓLT, -OÁLTĂ, învolți, -oalte, adj. 1. (Despre flori) Cu petale multe și dese; (despre petale) numeros, bogat; înfoiat. Pășește noaptea caldă și-n mlădieri domoale, În păr c-o floare-nvoaltă de răuruscă, – luna. STANCU, C. 124. Dar cînd să frîngă roza, învoaltele-i petale... Căzură deodată pe mîinile lui pale. ANGHEL, Î. G. 48. Eminescu ridică-n sus garoafa c-un gest delicat, se uită gînditor la petalele învoalte, de un roșu-închis. VLAHUȚĂ, O. A. 442. ◊ Fig. Amiaza era învoaltă și lumina fierbea ca în cupă șampania rece. CAMIL PETRESCU, U. N. 204. ♦ (Despre păr, pene, coamă) Des, bogat, îmbelșugat. Păsări cu gîtul înalt și cu coada învoaltă. PAS, L. I 87. Părul tău rătunjit pe spate și învolt ca un fum auriu. DELAVRANCEA, A. 59. Să paști iarba cîmpului, Să bei apa muntelui... Ca să-ți crească coamă naltă, Coamă naltă și învoaltă. TEODORESCU, P. P. 72. ◊ Fig. Cînta cu glas de-abia învolt O doină ce-au adus-o-n sat Flăcăi de peste Olt. COȘBUC, P. I 254. 2. Rotunjit, rotund, în formă de arc, de evantai; umflat, înfoiat. Brațul stîng-nălțîndu-l, ea-și aduse mîna Pînă peste-obrajii rumeni și învolți. COȘBUC, P. I 250. Boltele învoalte ale malacoafelor și fustelor cusute. ODOBESCU, S. I 384. – Variantă: (învechit) învóltă (ODOBESCU, S. I 133) adj. f.

ÎNVÓLT ~oáltă (~ólți, ~oálte) 1) (despre flori) Care are petale multe și dese; înfoiat; bogat. 2) (despre păr, pene etc.) Care este des; îmbelșugat. /<lat. invol[u]tus

învolt a. 1. des, stufos: păr învolt, mustăți învoalte; 2. cu foile îndesate și mari: floare învoaltă. [Lat. INVOL(U)TUS].

învólb, -vólt, a -voálbe v. tr. (lat. in-văolvere, -volútum, a învălătuci. V. învolt, dezvolt, dez- și suvolb, holbez). Vest. Înfășor, învălătucesc: volbura se învoalbe (Șez. 36, 6), pînza se învoalbe la învîltoare (CL. 1910, 4). Ban. (învolb, a ). Holbez.

2) învólt (mă), a -á, v. refl. (d. învolb, învolt). Vechĭ. Rostogolesc grămădind (rătunzind), învolburez.

1) învólt, -voáltă adj. (d. învolb). Vest. Bătut, cu maĭ multe rîndurĭ de petale: florĭ învoalte. Fig. Plin, bogat: vie’nvoaltă, mustățĭ învoalte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învoltá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 învolteáză

învoltá vb., ind. prez. 1 sg. învoltéz, 3 sg. și pl. învolteáză

învólt (rar) adj. m., pl. învólți; f. învoáltă, pl. învoálte

învólt adj. m., pl. învólți; f. sg. învoáltă, pl. învoálte

arată toate definițiile

Intrare: învolta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învolta
  • ‑nvolta
  • învoltare
  • ‑nvoltare
  • învoltat
  • ‑nvoltat
  • învoltatu‑
  • ‑nvoltatu‑
  • învoltând
  • ‑nvoltând
  • învoltându‑
  • ‑nvoltându‑
singular plural
  • învoltea
  • ‑nvoltea
  • învoltați
  • ‑nvoltați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învoltez
  • ‑nvoltez
(să)
  • învoltez
  • ‑nvoltez
  • învoltam
  • ‑nvoltam
  • învoltai
  • ‑nvoltai
  • învoltasem
  • ‑nvoltasem
a II-a (tu)
  • învoltezi
  • ‑nvoltezi
(să)
  • învoltezi
  • ‑nvoltezi
  • învoltai
  • ‑nvoltai
  • învoltași
  • ‑nvoltași
  • învoltaseși
  • ‑nvoltaseși
a III-a (el, ea)
  • învoltea
  • ‑nvoltea
(să)
  • învolteze
  • ‑nvolteze
  • învolta
  • ‑nvolta
  • învoltă
  • ‑nvoltă
  • învoltase
  • ‑nvoltase
plural I (noi)
  • învoltăm
  • ‑nvoltăm
(să)
  • învoltăm
  • ‑nvoltăm
  • învoltam
  • ‑nvoltam
  • învoltarăm
  • ‑nvoltarăm
  • învoltaserăm
  • ‑nvoltaserăm
  • învoltasem
  • ‑nvoltasem
a II-a (voi)
  • învoltați
  • ‑nvoltați
(să)
  • învoltați
  • ‑nvoltați
  • învoltați
  • ‑nvoltați
  • învoltarăți
  • ‑nvoltarăți
  • învoltaserăți
  • ‑nvoltaserăți
  • învoltaseți
  • ‑nvoltaseți
a III-a (ei, ele)
  • învoltea
  • ‑nvoltea
(să)
  • învolteze
  • ‑nvolteze
  • învoltau
  • ‑nvoltau
  • învolta
  • ‑nvolta
  • învoltaseră
  • ‑nvoltaseră
Intrare: învolt
învolt1 (f. învoaltă) adjectiv
adjectiv (A43)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învolt
  • ‑nvolt
  • învoltul
  • învoltu‑
  • ‑nvoltul
  • ‑nvoltu‑
  • învoaltă
  • ‑nvoaltă
  • învoalta
  • ‑nvoalta
plural
  • învolți
  • ‑nvolți
  • învolții
  • ‑nvolții
  • învoalte
  • ‑nvoalte
  • învoaltele
  • ‑nvoaltele
genitiv-dativ singular
  • învolt
  • ‑nvolt
  • învoltului
  • ‑nvoltului
  • învoalte
  • ‑nvoalte
  • învoaltei
  • ‑nvoaltei
plural
  • învolți
  • ‑nvolți
  • învolților
  • ‑nvolților
  • învoalte
  • ‑nvoalte
  • învoaltelor
  • ‑nvoaltelor
vocativ singular
plural
învolt2 (f. învoltă) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învolt
  • ‑nvolt
  • învoltul
  • învoltu‑
  • ‑nvoltul
  • ‑nvoltu‑
  • învoltă
  • ‑nvoltă
  • învolta
  • ‑nvolta
plural
  • învolți
  • ‑nvolți
  • învolții
  • ‑nvolții
  • învolte
  • ‑nvolte
  • învoltele
  • ‑nvoltele
genitiv-dativ singular
  • învolt
  • ‑nvolt
  • învoltului
  • ‑nvoltului
  • învolte
  • ‑nvolte
  • învoltei
  • ‑nvoltei
plural
  • învolți
  • ‑nvolți
  • învolților
  • ‑nvolților
  • învolte
  • ‑nvolte
  • învoltelor
  • ‑nvoltelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învolta

  • 1. intranzitiv reflexiv rar (Despre flori) A se deschide învolt, a înflori bogat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Adormise apele, Învoltase florile. DELAVRANCEA, S. 98.
      surse: DLRLC
    • figurat Pînă în miezul verii, Rusanda se învoltase ca o gherghină. POPA, V. 321.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre părul capului etc.) A se revărsa bogat, îmbelșugat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Părul bălai și lucios... se învolta în umeri. DELAVRANCEA, V. V. 97.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv figurat (Despre manifestările oamenilor) A crește în intensitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dezlănțui izbucni un exemplu
    exemple
    • Ura ce mocnea într-însul neadormită se învolta și se învolbura. M. I. CARAGIALE, C. 23.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • învolt
    surse: DEX '09 DEX '98

învolt rar

  • 1. (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bogat (adj.) bătut (adj.) înfoiat 4 exemple
    exemple
    • Pășește noaptea caldă și-n mlădieri domoale, În păr c-o floare-nvoaltă de răuruscă, – luna. STANCU, C. 124.
      surse: DLRLC
    • Dar cînd să frîngă roza, învoaltele-i petale... Căzură deodată pe mîinile lui pale. ANGHEL, Î. G. 48.
      surse: DLRLC
    • Eminescu ridică-n sus garoafa c-un gest delicat, se uită gînditor la petalele învoalte, de un roșu-închis. VLAHUȚĂ, O. A. 442.
      surse: DLRLC
    • figurat Amiaza era învoaltă și lumina fierbea ca în cupă șampania rece. CAMIL PETRESCU, U. N. 204.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Despre păr, pene, coamă:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bogat (adj.) des (adj.) îmbelșugat 4 exemple
      exemple
      • Păsări cu gîtul înalt și cu coada învoaltă. PAS, L. I 87.
        surse: DLRLC
      • Părul tău rătunjit pe spate și învolt ca un fum auriu. DELAVRANCEA, A. 59.
        surse: DLRLC
      • Să paști iarba cîmpului, Să bei apa muntelui... Ca să-ți crească coamă naltă, Coamă naltă și învoaltă. TEODORESCU, P. P. 72.
        surse: DLRLC
      • figurat Cînta cu glas de-abia învolt O doină ce-au adus-o-n sat Flăcăi de peste Olt. COȘBUC, P. I 254.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Brațul stîng-nălțîndu-l, ea-și aduse mîna Pînă peste-obrajii rumeni și învolți. COȘBUC, P. I 250.
      surse: DLRLC
    • Boltele învoalte ale malacoafelor și fustelor cusute. ODOBESCU, S. I 384.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *invol(u)tus (din involvere).
    surse: DEX '09 DEX '98