opțiuni
  • info

O definiție pentru zbucnire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBUCNI vb. IV v. izbucni.

Intrare: zbucnire
zbucnire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbucnire
  • zbucnirea
plural
  • zbucniri
  • zbucnirile
genitiv-dativ singular
  • zbucniri
  • zbucnirii
plural
  • zbucniri
  • zbucnirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

izbucni, izbucnescverb

  • 1. A se manifesta brusc și cu putere; a se arăta deodată. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote La stânga mea, un fulger izbucni. CAMIL PETRESCU, U. N. 374. DLRLC
    • format_quote Focul au izbucnit întîi din cămara căpitanului. DRĂGHICI, R. 22. DLRLC
    • format_quote poetic Primăvara a izbucnit în noaptea prea lungă cît el dormea. C. PETRESCU, C. V. 213. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A ieși deodată la iveală. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: țâșni
      • format_quote Peste cîmpiile reavăne... izbucnise frunza ca o biruință a firii fără de moarte. CAMILAR, TEM. 81. DLRLC
      • format_quote Izbucni soarele în răsărit cătră Bistrița. SADOVEANU, B. 106. DLRLC
      • format_quote În Țara Romînească starea țăranilor merse din zi în zi mai rău pînă la 1821, cînd desperarea lor izbucni. BĂLCESCU, O. I 143. DLRLC
      • 1.1.1. (Despre lichide, aburi, gaze) A ieși cu putere printr-o deschizătură îngustă. NODEX
        sinonime: irupe răbufni
  • 2. unipersonal (Despre sunete, zgomote etc.) A se porni deodată și cu intensitate, a se auzi în același timp. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote La han, în dos, izbucni bătaie de aripi și cîntec de cucoș. SADOVEANU, O. VII 32. DLRLC
    • format_quote Munca era pe sfîrșite, cînd un țipăt izbucni, urmat de-o învălmășeală repede. DUNĂREANU, CH. 50. DLRLC
    • 2.1. (Despre oameni, urmat de determinări introduse prin prepoziția «în») A începe (o acțiune) brusc și violent, a se pomi cu putere. DLRLC
      • format_quote Soția lui Ion izbucni și ea în țipete, care se înecau repede în ceață, fără ecou. DUMITRIU, N. 154. DLRLC
      • format_quote În sală, femei izbucniseră în plîns; în timp ce bărbații, cu frunțile pline de sudoare, își fereau ochii unul de altul. CAMILAR, TEM. 79. DLRLC
      • format_quote Fata izbucni într-un plîns nervos. BART, E. 336. DLRLC
      • format_quote tranzitiv rar Mehterhaneaua izbucnindu-și iarăși tunetele... logofătul Miron putu... să observe în voie pe domn. SADOVEANU, Z. C. 138. DLRLC
      • diferențiere A interveni pe neașteptate și violent într-o discuție. NODEX
        sinonime: exploda
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.