3 intrări

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înapoia2 pp vz înapoi1

înapoia1 [At: MARCOVICI, C. 113/7 / V: (înv) înapoi, napoia / S și: înn~ / Pzi: ~iez / E: înapoi] 1 vt A restitui. 2-3 vtr (Iuz) A (se) întoarce. 4 vt (Iuz; îe) A ~ pe cineva în lucru A împiedica pe cineva să muncească. 5 vt (Iuz; îae) A împiedica pe cineva să-și dezvolte inteligența. 6 vt (Iuz; fig) A disprețui. 7 vt (Iuz; fig) A umili. 8 vr (Fig) A rămâne în urmă. 9 vi (Fig) A regresa.

ÎNAPÓIA1 prep. (Construit cu gen.) În urma, îndărătul cuiva sau a ceva. – Din înapoi.

ÎNAPÓIA1 prep. (Construit cu gen.) În urma, îndărătul cuiva sau a ceva. – Din înapoi.

ÎNAPOIÁ2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni, a se întoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. și intranz. Fig. (Înv.) A fi în declin, a regresa; a decădea. [Var.: (reg.) napoiá vb. I] – Din înapoi.

ÎNAPOIÁ2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni, a se întoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. și intranz. Fig. (Înv.) A fi în declin, a regresa; a decădea. [Var.: (reg.) napoiá vb. I] – Din înapoi.

ÎNAPOIÁ2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi, a restitui. Beți-o toată, zise apoi către Găvan cînd vru să-i înapoieze sticla. REBREANU, I. 21. Trebuie să-mi înapoiezi scrisoarea pe care ți-o cer. CARAGIALE, O. III 306. ♦ A retroceda. Prin această pace, Austria a înapoiat, între altele, Oltenia, care a scăpat astfel de apăsătoarea ocupație austriacă. IST. R.P.R. 255. 2. Refl. A se întoarce la locul de unde a plecat; a reveni. Tot astfel se întîmpla și cu unii care se înapoiau. PAS, Z. I 214. A ieșit din curte, ca să nu se mai înapoieze niciodată. GALACTION, O. I 308. 3. Refl. și intranz. Fig. (Învechit) A da înapoi, a regresa, a decădea, a fi în declin. Istoria este măsura sau metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește sau dacă se înapoiază. KOGĂLNICEANU, S. A. 45. – Variante: napoiá (ALECSANDRI, P. P. 204) vb. I, (neobișnuit) înapoí (ALECSANDRI, S. 109) vb. IV.

ÎNAPÓIA1 prep. (Urmat de un substantiv ori pronume în genitiv, de un pronume posesiv, de un pronume personal neaccentuat în cazul dativ sau de un numeral construit cu prep. «a») În urma, în spatele, îndărătul cuiva sau a ceva. Birja a trebuit să se oprească înapoia unui șir întreg de trăsuri și carete. CAMIL PETRESCU, O. II 351. Automobilele sanitare servesc numai pentru transportul răniților; ele lucrează înapoia frontului. MIRONESCU, S. A. 107.

A SE ÎNAPOIÁ mă ~iéz intranz. 1) A veni înapoi (de unde a plecat); a se întoarce; a se înturna. 2) înv. (despre persoane, popoare, țări) A da înapoi (din punct de vedere al dezvoltării intelectuale, politice, economice, culturale). [Sil. în-a-po-ia] /Din înapoi

ÎNAPÓIA prep. (urmat de un substantiv în genitiv sau de un substitut al acestuia, exprimă un raport spațial, concretizând locul dindărătul cuiva sau a ceva) În urma; în spatele (cuiva sau a ceva); îndărătul; dinapoia. Înapoia casei. /Din înapoi

A ÎNAPOIÁ ~iéz tranz. (obiecte, sume de bani împrumutate etc.) A da înapoi; a întoarce; a restitui; a înturna. ~ cuiva bunurile luate. /Din înapoi

înapoià v. 1. a da înapoi, a restitui; 2. a rămânea înapoi, a întârzia; 3. refl. a veni înapoi, a se întoarce.

înapoi1 [At: DOSOFTEI, PS. 288/42 / V: ~a, înăp~, îra~, na~, năp~, ra~ / S și: înna~ / E: în- + apoi] 1 av În direcția contrară înaintării Si: în spate, îndărăt. 2 av (Îlv) A da ~ A se retrage. 3-4 av (Îal; fig) A ceda (într-o discuție sau) într-o acțiune. 5 av (Îal; fig) A fi în regres. 6 av (Îlv) A veni ~ A reveni. 7 av (Îlv) A se da ~ A se codi. 8 av (Îla) Rămas ~ Retardat. 9 i (Reg; îf rapoi) Cuvânt cu care sunt mânate animalele. 10 av (Reg; îe) Târ năp~, târ năinte Boală nedefinită mai îndeaproape. 11 av (Înv) Mai sus. 12 av La locul de proveniență. 13 av În locul unde a fost mai înainte. 14 av (Îlv) A da (ceva) ~ A restitui. 15 av (Îe) A-și lua vorba ~ A-și retrage făgăduiala făcută. 16 av (Îae) A reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 17 av Cu treaptă mai jos. 18 av Inferior altora ca valoare. 19 av La o dată anterioară celei prezente. 20 pp (Îf înapoia) În urma. 21 pp Îndărătul cuiva sau a ceva.

ÎNAPÓI adv. 1. În direcție contrară înaintării; în spate, îndărăt. ◊ Loc. vb. A da înapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (într-o discuție) într-o acțiune; c) fig. a fi în declin, a regresa. ♦ (Înv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte. ◊ Loc. vb. A da (ceva) înapoi = a restitui; a înapoia. ◊ Expr. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. – În + apoi.

ÎNAPÓI adv. 1. În direcție contrară înaintării; în spate, îndărăt. ◊ Loc. vb. A da înapoi = a) a se retrage; b) fig. a ceda (într-o discuție) într-o acțiune; c) fig. a fi în declin, a regresa. ♦ (Înv.; cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus. 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte. ◊ Loc. vb. A da (ceva) înapoi = a restitui; a înapoia. ◊ Expr. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le. 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare. 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente. – În + apoi.

NAPOIÁ vb. I v. înapoia2.

ÎNAPÓI adv. I. (Cu sens local) 1. În spate, în dos, îndărăt. Un voinic pe-un murg călare Înapoi se uită dus. IOSIF, PATR. 51. Scoate gresia... și o aruncă înapoi. ISPIRESCU, L. 25. La plăcinte înainte Și la război înapoi. CREANGĂ, P. 189. ◊ Expr. A da înapoi = a) a face cîțiva pași îndărăt, a se retrage. Calul fiului de crai... începe... a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187. (Fig.) Făcînd un pas ca acesta nu mai puteam da înapoi. CARAGIALE, O. III 90; b) fig. a regresa, a decădea, a fi în declin. (Pleonastic) A se trage înapoi = a se retrage. Uncheașul s-a tras înapoi și a dat prin niște rîpi străine. SADOVEANU, V. F. 50. Rîul înapoi se trage... munții vîrful își clătesc. ALEXANDRESCU, M. 14. ♦ (Învechit; într-un text, ca trimitere la un pasaj anterior) Mai sus. Sinan-pașa fu apoi chemat la Constantinopol și depărtat din vizirat, după cum am văzut înapoi. BĂLCESCU, O. II 69. 2. La locul de proveniență, în locul unde a fost mai înainte. Plecarea înapoi a fost la opt seara. CAMIL PETRESCU, U. N. 124. Să aducă înapoi pe boieri. REBREANU, R. II 230. Peste zece minute căruța veni înapoi ca să mă ieie de a doua pară. ALECSANDRI, O. P. 258. ◊ Expr. A da înapoi = a restitui, a înapoia. Pămîntul înapoi nu-l mai dăm! REBREANU, R. I 133. A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută, a-și călca angajamentul; a reveni asupra celor spuse, rectificînd o greșeală. Își luă vorba înapoi și... reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, III 46. A veni înapoi = a reveni, a se întoarce. (Regional) A veni carte-napoi = a veni răspuns la o scrisoare. Ș-o venit carte-napoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 433. 3. Într-un loc inferior (ca valoare), cu o treaptă îndărăt, în urmă. Cîn’ te văd, mîndro, pe tine, Coasa mea nu taie bine; Cîn’ne-ntîlnim amîndoi, Rămîn cu lucru-napoi. ANT. LIT. POP. I 146. II. (Cu sens temporal) Mai demult, (mai) înainte de timpul actual. Înapoi cu veacuri...

ÎNAPÓI adv. 1) În partea din spate; în urmă; îndărăt. ◊ A da ~ a) a se retrage; b) a ceda într-o acțiune, într-o discuție; c) a fi în declin; a regresa. 2) La locul pe care îl ocupa anterior; în locul unde se afla mai înainte; îndărăt. Du-te imediat ~.A da (ceva) ~ a înapoia; a restitui. A-și lua vorba ~ a-și retrage spusele; a renunța la cele afirmate anterior. 3) Cu o treaptă mai jos; într-un loc sau într-o situație mai dezavantajoasă. ◊ A da (pe cineva) ~ a coborî în rang (pe cineva); a retrograda. 4) Într-o perioadă de timp trecut; în urmă; îndărăt. Teoria e orientată ~. [Sil. în-a-] /în + apoi

înapoi adv. indică: 1. o direcțiune retrogradată, la spate: a privi înapoi; 2. o mișcare de retragere: s’a întors înapoi; 3. de întârziere: ceasornicul a rămas înapoi; 4. de alungare: înapoi, sceleratule! [V. apoi].

înapóĭ, prep. cu gen. (în și apoĭ). Dinapoĭ, după (cu stare saŭ mișcare): înapoĭa mea, înapoĭa caseĭ. Înapoi! Înapoĭa mea (adică du-te!) – Și rapóĭ (est) ca strigăt caluluĭ să se dea înapoĭ = „nazat”. V. dinapoĭ și cp. cu dinainte, înainte.

înapoĭéz v. tr. (d. înapoĭ). Restituĭ, daŭ înapoĭ ceĭa ce am luat. Rar. Scobor din rang. – Ca v. refl. cu înț. de „mă întorn” e un neol. de răŭ gust!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!înapoiá2 (a ~) (î-na-/în-a-) vb., ind. prez. 3 înapoiáză, 1 pl. înapoiém; conj. prez. 3 înapoiéze; ger. înapoínd

arată toate definițiile

Intrare: înapoia (prep.)
înapoia2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • înapoia
  • ‑napoia
Intrare: înapoia (vb.)
înapoia1 (vb.) verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabație: î-na-po-ia, în-a-po-ia
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înapoia
  • ‑napoia
  • înapoiere
  • ‑napoiere
  • înapoiat
  • ‑napoiat
  • înapoiatu‑
  • ‑napoiatu‑
  • înapoind
  • ‑napoind
  • înapoindu‑
  • ‑napoindu‑
singular plural
  • înapoia
  • ‑napoia
  • înapoiați
  • ‑napoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înapoiez
  • ‑napoiez
(să)
  • înapoiez
  • ‑napoiez
  • înapoiam
  • ‑napoiam
  • înapoiai
  • ‑napoiai
  • înapoiasem
  • ‑napoiasem
a II-a (tu)
  • înapoiezi
  • ‑napoiezi
(să)
  • înapoiezi
  • ‑napoiezi
  • înapoiai
  • ‑napoiai
  • înapoiași
  • ‑napoiași
  • înapoiaseși
  • ‑napoiaseși
a III-a (el, ea)
  • înapoia
  • ‑napoia
(să)
  • înapoieze
  • ‑napoieze
  • înapoia
  • ‑napoia
  • înapoie
  • ‑napoie
  • înapoiase
  • ‑napoiase
plural I (noi)
  • înapoiem
  • ‑napoiem
(să)
  • înapoiem
  • ‑napoiem
  • înapoiam
  • ‑napoiam
  • înapoiarăm
  • ‑napoiarăm
  • înapoiaserăm
  • ‑napoiaserăm
  • înapoiasem
  • ‑napoiasem
a II-a (voi)
  • înapoiați
  • ‑napoiați
(să)
  • înapoiați
  • ‑napoiați
  • înapoiați
  • ‑napoiați
  • înapoiarăți
  • ‑napoiarăți
  • înapoiaserăți
  • ‑napoiaserăți
  • înapoiaseți
  • ‑napoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • înapoia
  • ‑napoia
(să)
  • înapoieze
  • ‑napoieze
  • înapoiau
  • ‑napoiau
  • înapoia
  • ‑napoia
  • înapoiaseră
  • ‑napoiaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • napoia
  • napoiere
  • napoiat
  • napoiatu‑
  • napoind
  • napoindu‑
singular plural
  • napoia
  • napoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • napoiez
(să)
  • napoiez
  • napoiam
  • napoiai
  • napoiasem
a II-a (tu)
  • napoiezi
(să)
  • napoiezi
  • napoiai
  • napoiași
  • napoiaseși
a III-a (el, ea)
  • napoia
(să)
  • napoieze
  • napoia
  • napoie
  • napoiase
plural I (noi)
  • napoiem
(să)
  • napoiem
  • napoiam
  • napoiarăm
  • napoiaserăm
  • napoiasem
a II-a (voi)
  • napoiați
(să)
  • napoiați
  • napoiați
  • napoiarăți
  • napoiaserăți
  • napoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • napoia
(să)
  • napoieze
  • napoiau
  • napoia
  • napoiaseră
verb (VT408)
Flexiune incertă.
Surse flexiune: DLRLC
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înapoi
  • ‑napoi
  • înapoire
  • ‑napoire
  • înapoit
  • ‑napoit
  • înapoitu‑
  • ‑napoitu‑
  • înapoind
  • ‑napoind
  • înapoindu‑
  • ‑napoindu‑
singular plural
  • înapoiește
  • ‑napoiește
  • înapoiți
  • ‑napoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înapoiesc
  • ‑napoiesc
(să)
  • înapoiesc
  • ‑napoiesc
  • înapoiam
  • ‑napoiam
  • înapoii
  • ‑napoii
  • înapoisem
  • ‑napoisem
a II-a (tu)
  • înapoiești
  • ‑napoiești
(să)
  • înapoiești
  • ‑napoiești
  • înapoiai
  • ‑napoiai
  • înapoiși
  • ‑napoiși
  • înapoiseși
  • ‑napoiseși
a III-a (el, ea)
  • înapoiește
  • ‑napoiește
(să)
  • înapoiască
  • ‑napoiască
  • înapoia
  • ‑napoia
  • înapoi
  • ‑napoi
  • înapoise
  • ‑napoise
plural I (noi)
  • înapoim
  • ‑napoim
(să)
  • înapoim
  • ‑napoim
  • înapoiam
  • ‑napoiam
  • înapoirăm
  • ‑napoirăm
  • înapoiserăm
  • ‑napoiserăm
  • înapoisem
  • ‑napoisem
a II-a (voi)
  • înapoiți
  • ‑napoiți
(să)
  • înapoiți
  • ‑napoiți
  • înapoiați
  • ‑napoiați
  • înapoirăți
  • ‑napoirăți
  • înapoiserăți
  • ‑napoiserăți
  • înapoiseți
  • ‑napoiseți
a III-a (ei, ele)
  • înapoiesc
  • ‑napoiesc
(să)
  • înapoiască
  • ‑napoiască
  • înapoiau
  • ‑napoiau
  • înapoi
  • ‑napoi
  • înapoiseră
  • ‑napoiseră
Intrare: înapoi
înapoi1 (adv.) adverb
  • silabație: î-na-poi, în-a-poi
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • înapoi
  • ‑napoi
înapoia2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • înapoia
  • ‑napoia
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înapoia (prep.)

  • 1. (Construit cu genitivul) În urma, îndărătul cuiva sau a ceva.
    exemple
    • Birja a trebuit să se oprească înapoia unui șir întreg de trăsuri și carete. CAMIL PETRESCU, O. II 351.
      surse: DLRLC
    • Automobilele sanitare servesc numai pentru transportul răniților; ele lucrează înapoia frontului. MIRONESCU, S. A. 107.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • înapoi
    surse: DEX '09

înapoia (vb.) napoia înapoi

  • 1. tranzitiv A da înapoi.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: restitui înturna 2 exemple
    exemple
    • Beți-o toată, zise apoi către Găvan cînd vru să-i înapoieze sticla. REBREANU, I. 21.
      surse: DLRLC
    • Trebuie să-mi înapoiezi scrisoarea pe care ți-o cer. CARAGIALE, O. III 306.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Prin această pace, Austria a înapoiat, între altele, Oltenia, care a scăpat astfel de apăsătoarea ocupație austriacă. IST. R.P.R. 255.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se întoarce la locul de unde a plecat.
      exemple
      • Tot astfel se întîmpla și cu unii care se înapoiau. PAS, Z. I 214.
        surse: DLRLC
      • A ieșit din curte, ca să nu se mai înapoieze niciodată. GALACTION, O. I 308.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv intranzitiv figurat învechit A fi în declin.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: decădea regresa antonime: progresa propăși un exemplu
    exemple
    • Istoria este măsura sau metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește sau dacă se înapoiază. KOGĂLNICEANU, S. A. 45.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • înapoi
    surse: DEX '09 DEX '98

înapoi înapoia

  • 1. În direcție contrară înaintării; în spate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îndărăt antonime: înainte 3 exemple
    exemple
    • Un voinic pe-un murg călare Înapoi se uită dus. IOSIF, PATR. 51.
      surse: DLRLC
    • Scoate gresia... și o aruncă înapoi. ISPIRESCU, L. 25.
      surse: DLRLC
    • La plăcinte înainte Și la război înapoi. CREANGĂ, P. 189.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune verbală A da înapoi = a se retrage.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: retrage un exemplu
      exemple
      • Calul fiului de crai... începe... a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune verbală figurat A da înapoi = a ceda (într-o discuție) într-o acțiune.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ceda un exemplu
      exemple
      • Făcînd un pas ca acesta nu mai puteam da înapoi. CARAGIALE, O. III 90.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune verbală figurat A da înapoi = a fi în declin.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: regresa
    • 1.4. expresie pleonastic A se trage înapoi = a se retrage.
      surse: DLRLC sinonime: retrage 2 exemple
      exemple
      • Uncheașul s-a tras înapoi și a dat prin niște rîpi străine. SADOVEANU, V. F. 50.
        surse: DLRLC
      • Rîul înapoi se trage... munții vîrful își clătesc. ALEXANDRESCU, M. 14.
        surse: DLRLC
    • 1.5. învechit (Cu trimitere la un pasaj anterior dintr-un text) Mai sus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Sinan-pașa fu apoi chemat la Constantinopol și depărtat din vizirat, după cum am văzut înapoi. BĂLCESCU, O. II 69.
        surse: DLRLC
  • 2. La locul de proveniență; în locul unde a fost mai înainte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Plecarea înapoi a fost la opt seara. CAMIL PETRESCU, U. N. 124.
      surse: DLRLC
    • Să aducă înapoi pe boieri. REBREANU, R. II 230.
      surse: DLRLC
    • Peste zece minute căruța veni înapoi ca să mă ieie de a doua oară. ALECSANDRI, O. P. 258.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pămîntul înapoi nu-l mai dăm! REBREANU, R. I 133.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Își luă vorba înapoi și... reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, III 46.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A veni înapoi = a se întoarce.
      surse: DLRLC sinonime: reveni (veni) întoarce
    • 2.4. expresie regional A veni carte-napoi = a veni răspuns la o scrisoare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ș-o venit carte-napoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 433.
        surse: DLRLC
  • 3. Cu o treaptă îndărăt, într-un loc inferior altora ca valoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cîn’ te văd, mîndro, pe tine, Coasa mea nu taie bine; Cîn’ ne-ntîlnim amîndoi, Rămîn cu lucru-napoi. ANT. LIT. POP. I 146.
      surse: DLRLC
  • 4. Mai demult, la o dată anterioară celei prezente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Înapoi cu veacuri...
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + apoi
    surse: DEX '98 DEX '09