14 definiții pentru împărăție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împărăție sf [At: COD. VOR. 3/8 / V: (înv) părăție / Pl: ~ii / E: împărat + -ie] 1 Imperiu. 2-3 Persoană (a împăratului sau) a împărătesei. 4-5 Demnitate (de împărat sau) de împărăteasă. 6-7 Rang (de împărat sau) de împărăteasă. 8 Domnie. 9 (Fig; Bis) Imperiu al lui Dumnezeu. 10 (Înv) Guvern al Imperiului otoman. 11-12 (Fig; reg) Putere (mare). 13 Domnitor. 14 Sultan. 15 (Îs) ~ia ta (sau voastră) Formulă de adresare către un împărat. 16 (Îs) ~ia cerului Rai.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului = rai. 2. Faptul de a împărăți; stăpânire. 3. (Înv.) Împărat; sultan. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat. – Împărat + suf. -ie.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului = rai. 2. Faptul de a împărăți; stăpânire. 3. (Înv.) Împărat; sultan. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat. – Împărat + suf. -ie.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. Toată curtea și toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. Îi dă fata, ba cică-i mai dă și jumătate din împărăția lui. CREANGĂ, P. 78. An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. ◊ Fig. Stăpînii îi poartă... prin neîmblînzita împărăție a munților. BOGZA, C. O. 354. Clipă cu clipă, înaintînd în împărăția naturii, mă simțeam despărțit de ceasul vremii de față. SADOVEANU, O. VI 526. Eu... zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră-mpărăție! IOSIF, P. 35. ◊ (În credința creștină) Împărăția cerului (sau a cerurilor) = rai. S-a fost molipsit, cînd bîntuia o boală năprasnică asupra norodului, de la pătimași, îngrijindu-i și... s-a mutat întru împărăția cerului. CARAGIALE, O. III 86. 2. Faptul de a împărați; conducere, stăpînire. Și fiul craiului, văzînd că nu-i lucru de șagă, se lasă și el de împărăție și... se întoarce înapoi la tată-său acasă. CREANGĂ, P. 187. 3. (Învechit și arhaizant) Împărat, sultan. A pășit înaintea împărăției al șaptelea filozof, cu numele Mitride. SADOVEANU, D. P. 113. Ulițile pe unde trecea... împărăția călare erau pustii. id. Z. C. 289. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau voastră), formulă de reverență pentru un împărat. Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103.

ÎMPĂRĂȚÍE ~i f. 1) Stat guvernat de un împărat; imperiu. ◊ ~a ta (sau voastră) formulă stereotipă cu care se adresează cineva către un împărat. 2) Stare de împărat. 3) Loc sau perioadă de timp în care domină în permanență anumite stări de lucruri; imperiu. ◊ ~a cerului (sau cerurilor) rai. [G.-D. împărăției] /împărat + suf. ~ie

împărăție f. 1. domnie; 2. imperiu; 3. od. înalta Poartă: capul său să-l ducă la împărăție POP.

împărățíe f. Imperiŭ. Sediu imperiuluĭ.

părăție sf vz împărăție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

împărățíe s. f., art. împărățía, g.-d. art. împărățíei; pl. împărățíi, art. împărățíile

împărățíe s. f., art. împărățía, g.-d. art. împărățíei; pl. împărățíi, art. împărățíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPĂRĂȚÍE s. v. împărat.

ÎMPĂRĂȚÍE s. v. imperiu.

ÎMPĂRĂȚIE s. imperiu, (pop.) crăie, (înv.) crăime.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

împărățíe, împărății s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului (sau cerurilor) = rai. ◊ Împărăția lui Dumnezeu = stăpânirea lui Dumnezeu în cer și pe pământ, peste îngeri, oameni și întregul univers. ◊ Împărăția de mii de ani = împărăția lui Dumnezeu și a celor credincioși, care vor împărăți pe pământ mii de ani, adică până la a doua venire a lui Hristos, și apoi în ceruri, greșit înțeleasă ca fiind de „ o mie de ani” (gr. „...ta hilia eti”). 2. (Înv.) Împărat, sultan. – Din împărat + suf. -ie.

Intrare: împărăție
împărăție substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împărăție
  • ‑mpărăție
  • împărăția
  • ‑mpărăția
plural
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărățiile
  • ‑mpărățiile
genitiv-dativ singular
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărăției
  • ‑mpărăției
plural
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărățiilor
  • ‑mpărățiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împărăție

  • 1. Țară condusă de un împărat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: crăie crăime imperiu 6 exemple
    exemple
    • Toată curtea și toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4.
      surse: DLRLC
    • Îi dă fata, ba cică-i mai dă și jumătate din împărăția lui. CREANGĂ, P. 78.
      surse: DLRLC
    • An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • figurat Stăpînii îi poartă... prin neîmblînzita împărăție a munților. BOGZA, C. O. 354.
      surse: DLRLC
    • figurat Clipă cu clipă, înaintînd în împărăția naturii, mă simțeam despărțit de ceasul vremii de față. SADOVEANU, O. VI 526.
      surse: DLRLC
    • figurat Eu... zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră-mpărăție! IOSIF, P. 35.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Împărăția cerului (sau a cerurilor) = rai (paradis)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • S-a fost molipsit, cînd bîntuia o boală năprasnică asupra norodului, de la pătimași, îngrijindu-i și... s-a mutat întru împărăția cerului. CARAGIALE, O. III 86.
        surse: DLRLC
  • 2. Faptul de a împărăți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: conducere stăpânire un exemplu
    exemple
    • Și fiul craiului, văzînd că nu-i lucru de șagă, se lasă și el de împărăție și... se întoarce înapoi la tată-său acasă. CREANGĂ, P. 187.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • A pășit înaintea împărăției al șaptelea filozof, cu numele Mitride. SADOVEANU, D. P. 113.
      surse: DLRLC
    • Ulițile pe unde trecea... împărăția călare erau pustii. SADOVEANU, Z. C. 289.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Împărat + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09