41 de definiții conțin toate cuvintele căutate (cel mult 31 afișate)

ALTRUIST, -Ă, altruiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Călăuzit de altruism. – Din fr. altruiste.

UITARE, uitări, s. f. 1. Faptul de a uita, de a nu-și aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ◊ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. ◊ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2. Fig. Neființă, neant. – V. uita.

Altruist ≠ egoist, egotist

Egoistaltruist, mărinimos

ALTRUIST adj. generos.

GENEROS adj. 1. v. darnic. 2. v. altruist. 3. ales, mărinimos, nobil. (Animat de sentimente ~oase.)

altruist adj. m., pl. altruiști; f. sg. altruistă, pl. altruiste

ALTRUIST ~stă (~ști, ~ste) și substantival Care acționează dezinteresat în favoarea altcuiva; care manifestă altruism. /<fr. altruiste

IDEALISTIC, -Ă adj. În sensul idealismului filozofic; altruist, dezinteresat. [Pron. -de-a-. / cf. it. idealistico, germ. idealistisch].

SUBLIMARE s.f. Acțiunea de a sublima și rezultatul ei. ♦ Deplasare a energiei izvorîte din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. [< sublima].

ALTRUIST, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) stăpînită de altruism. [< fr. altruiste].

sublimație, sublimații, s.f. (înv.) 1. sublimare (transformare prin încălzire direct din stare solidă în stare de vapori). 2. deviere a energiei psihice izvorâte din tendințe instinctuale (sexuale) și egoiste spre atingerea unor scopuri spirituale înalte și altruiste.

ALTRUIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care manifestă altruism. (< fr. altruiste)

SUBLIMA vb. I. intr. 1. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori. 2. a curăța de orice amestec impur sau străin. ◊ (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, în sentimente superioare. ◊ (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. sublimer, lat. sublimare)

ALTRUIST, -Ă, altruiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Călăuzit de altruism. – Fr. altruiste.

pâinea lui Dumnezeu expr. (d. oameni) bun la suflet, inimos, generos, altruist

*altruíst, -ă s. și adj. (d. altruizm). Care e pătruns de altruizm, milos.

HOROSCÓP (< fr., gr.) s. n. Tablou cu pozițiile astrelor în momentul unui eveniment sau al nașterii unui copil, pe baza căruia astrologii fac deducții și interpretări asupra trăsăturilor de caracter, a evoluției evenimentului sau persoanei, a viitorului etc. ♦ Berbec (21 martie-19 aprilie): planeta – Marte, personalitatea – îndrăzneț, impulsiv, încrezător în forțele proprii, independent, Elementul – foc; Taur (20 aprilie-20 mai): planeta – Venus, personalitatea – răbdător, hotărât, încăpățânat, devotat, Elementul – Pământ; Gemenii (21 mai-21 iunie): planeta – Mercur, personalitatea – ambițios, vioi, inteligent, temperamental, Elementul – Aer; Rac (22 iunie-22 iulie): planeta – Luna, personalitatea – capricios, sensibil, impresionabil, milos, Elementul – Apă; Leu (23 iulie-22 august); planeta – Soare, personalitatea – nobil, generos, entuziast, temperamental, Elementul – Foc; Fecioara (23 august-22 septembrie): planeta – Mercur, personalitatea – intelectual, metodic, placid, fără tact, Elementul – Pământ; Balanța (23 septembrie-23 octombrie): planeta – Venus, personalitatea – onest, milos, persuasiv, ordonat, sociabil, Elementul – Aer; Scorpion (24 octombrie-21 noiembrie): planeta Marte, personalitatea – loial, filozof, voluntar, dominator, Elementul – Apă; Săgetător (22 noiembrie-21 decembrie): planeta – Jupiter, personalitatea – practic, onest, imaginativ, Elementul – Foc; Capricorn (22 decembrie-19 ianuarie): planeta – Saturn, personalitatea – ambițios, încăpățânat, loial, tenace, Elementul – Pământ; Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): planeta – Uranus, personalitatea – generos, idealist, original, altruist, Elementul – Aer; Pești (19 februarie-20 martie): planeta – Neptun, personalitatea – milos, sensibil, timid, metodic, Elementul – Apă.

!altruist adj. m., s. m., pl. altruiști; adj. f., s. f. altruistă, pl. altruiste

ALTRUIST, -Ă, altruiști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) călăuzită de altruism. – Din fr. altruiste.

UITARE, uitări, s. f. 1. Faptul de a uita, de a nu-și (mai) aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ◊ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. ◊ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătăcire morală. 2. Fig. Neființă, neant. – V. uita.

BUCĂȚICĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată; bucățea. ◊ Expr. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până și de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică.

BUCĂȚICĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată; bucățea. ◊ Expr. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până și de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică.

ALTRUIST,-Ă, altruiști, -ste, adj. Călăuzit de altruism. Era capabilă și de acțiuni altruiste. IBRĂILEANU, A. 24.

TREBUITOR, -OARE, trebuitori, -oare, adj. (Astăzi rar) Necesar, folositor, util; trebuincios. Ieși ca să fie martur celui de afară și să dea hangiului lămuririle trebuitoare. SADOVEANU, Z. C. 196. Simțimîntele și faptele altruiste sînt trebuitoare pentru păstrarea neamului omenesc. GHEREA, ST. CR. II 61. Te voi cruța, căci îmi ești trebuitor. NEGRUZZI, S. I 141.

BUNĂTATE. Subst. Bunătate, omenie, omenire (înv.), cumsecădenie, blîndețe, blajinătate (rar), mansuetudine (livr.), bonomie (livr.). Mărinimie, magnanimitate (livr.), generozitate, galantonie (fam., rar), larghețe, dărnicie; binefacere, filantropie; altruism. Indulgență, îngăduință, îndurare, milă, milostenie, milostivire, miluire, compătimire, compasiune (livr.), toleranță, tolerantism, clemență (livr.), caritate, iertare, iertăciune (înv. și pop.), umanitarism, umanitate. Dragoste, prietenie, iubire, afecțiune. Cordialitate, bunăvoință, proeresis (grecism înv.), voie vegheată (înv.), afabilitate, solicitudine, amabilitate. Om de bine, bonom (livr.); binefăcător, binevoitor, filantrop, altruist. Adj. Bun, binevoitor, uman, omenos, omenesc (înv. și pop.), inimos, de inimă, cu inimă, de omenie, cumsecade, generos, galanton (fam.), galant, larg (fig.), culant, amabil, inimos, omenit (înv.), blînd, mansuet (rar), blajin, bun la suflet (inimă), bun ca pîinea caldă, de miere, de zahăr, bun ca sînul mamei, bun de pus la rană. Mărinimos, magnanim (livr.), generos, darnic, miluitor (înv.), binefăcător, benefic, filantropic; altruist, cu inima largă. Indulgent, înțelegător, îndurător, îngăduitor, milos, milostiv, tolerant, clement (livr.), caritabil, iertător. Cordial, afabil, amical, prietenos, prietenesc. Vb. A fi bun, a fi om de inimă, a fi bun la inimă, a avea inimă bună (largă), a fi plin de omenie, a fi omul (pîinea) lui Dumnezeu. A face un bine (cuiva), a dărui, a dona, a face pomană, a milui (înv.), a da (ceva) cu mîneci largi. A se îndura, a ierta, a cruța, a se milostivi. A iubi, a simpatiza, a privi pe cineva cu ochi buni, a dori (cuiva) binele. Adv. Cu bunătate, cu bunăvoință, cu duhul blîndeții, cu buna, cu omenie, cu generozitate; cu dragă inimă, cu toată inima, din inimă, ca de la om la om, omenește. V. dărnicie, dragoste, iertare, milă, moralitate, omenie, prietenie.

altruist, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr altruiste, ger Altruist] 1-2 (Flz; îoc egoist) (Persoană) care lucrează, care acționează pentru binele altora. 3-4 (Pex) Generos.

bucăți sf [At: DOSOFTEI, V. S. 86/2 / Pl: ~țele / E: bucată + -ică] 1-2 (Șhp) Bucată (mică). 3 (Fig; fam) Fată (sau femeie) frumoasă. 4 (Arg; îs ~ bună) Femeie ușoară. 5 (Fam; îs ~ ruptă) Persoană care seamănă foarte mult cu unul din membrii familiei sale. 6 Ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare. 7 (Îe) A-și da ~ ca de la gură A fi foarte darnic sau altruist. 8 (Îe) A lua (cuiva) ~ ca de la gură A lipsi pe cineva de strictul necesar traiului. corectat(ă)

dezinteresat, ~ă a [At: AR (1837), 374 ⅟34 / S și: (înv) desi~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr désintéressé, cf dezinteresat] 1 (D. oameni sau acțiuni, manifestări etc. ale lor) Care nu pune pe primul plan propriile interese Si: altruist, detașat, generos, imparțial, obiectiv. 2 (D. oameni) Care manifestă dezinteres pentru cineva sau ceva Si: nepăsător, indiferent.

sublimare sf [At: POLIZU / Pl: ~mări / E: sublima] 1 Transformare (prin încălzire) direct din stare solidă în stare de vapori, fără a trece prin faza lichidă Si: (înv) sublimație (1). 2 (Fig) Transformare în ceva superior. 3 (Rar; pex) Înnobilare. 4 (Pex) Purificare. 5 (Psa) Deviere a energiei psihice izvorâte din tendințe instinctuale (sexuale) și egoiste, spre atingerea unor scopuri înalte și altruiste Si: (rar) sublimație (2).

altruist adj. m., s. m., pl. altruiști; adj. f., s. f. altruistă, pl. altruiste

*ALTRUIST, -ISTĂ adj. sm. f. 🦉 Care are însușirea altruismului: fire ~ă; porniri ~e; e un ~ [fr.].