sublimare sf [At: POLIZU / Pl: ~mări / E: sublima] 1 Transformare (prin încălzire) direct din stare solidă în stare de vapori, fără a trece prin faza lichidă Si: (înv) sublimație (1). 2 (Fig) Transformare în ceva superior. 3 (Rar; pex) Înnobilare. 4 (Pex) Purificare. 5 (Psa) Deviere a energiei psihice izvorâte din tendințe instinctuale (sexuale) și egoiste, spre atingerea unor scopuri înalte și altruiste Si: (rar) sublimație (2).