2 intrări

30 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STROPI, stropesc, vb. IV. Tranz., intranz., refl. și refl. recipr. A (se) uda (ușor, superficial) prin împroșcare, a (se) umezi ușor, a (se) acoperi cu stropi (de apă sau de alt lichid). ◊ Expr. (Tranz.) A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu. ♦ Refl. Fig. A se acoperi cu pete mici; a se păta. – Cf. sl. kropiti.

STROPI, stropesc, vb. IV. Tranz., intranz., refl. și refl. recipr. A (se) uda (ușor, superficial) prin împroșcare, a (se) umezi ușor, a (se) acoperi cu stropi (de apă sau de alt lichid). ◊ Expr. (Tranz.) A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu. ♦ Refl. Fig. A se acoperi cu pete mici; a se păta. – Cf. sl. kropiti.

stropi [At: PSALT. 99 / Pzi: ~p'esc / E: nct] 1-3 vtir A (se) uda (pe deasupra) ușor și superficial Si: a (se) umezi. 4-6 vtir A (se) acoperi cu stropi (de obicei de apă sau de alt lichid) Si: a (se) împroșca, (rar) a (se) păta, (reg) a se prâsni2. 7 vt (Îe) A ~ masa (mâncarea etc.) A bea în timpul mesei vin sau alte băuturi (alcoolice). 8 vt (Fam; îe) A-și ~ măseaua A bea băuturi alcoolice. 9 vt (Îe) A nu avea (nici) cu ce-și ~ măseaua A fi sărac. 10 vt (Îe) A ~ (ceva) cu sudoare A munci din greu. 11 vt (C. i. obiecte, mai ales pereții unor încăperi) A da culoare în mod neuniform, în formă de stropi. 12 vt (Pex) A vopsi. 13 vt (Pex) A zugrăvi. 14 vi (Pfm) A ploua ușor, cu stropi rari. 15 vi (D. ploaie) A cădea în cantitate mică. 16 vt (Fam; c. i. evenimente, persoane etc.) A sărbători consumând, mai ales, băuturi alcoolice. 17 vt (Spc; c. i. plante, culturi) A trata prin împroșcare sau prin proiectare cu substanțe toxice în soluție sau în suspensie pentru a distruge dăunătorii. 18 vt A acoperi (prin aruncare pe deasupra) cu un strat subțire dintr-o materie pulverulentă, granulată etc. Si: a presăra. 19 vt (Pan) A acoperi cu pete mici de altă culoare decât fondul Si: (rar; pex) a păta.

STROPI, stropesc, vb. IV. Tranz. 1. A uda, a umezi ușor aruncînd stropi; a împroșca, a acoperi cu stropi (de apă sau de alt lichid). După ce o stropi [scrisoarea] cu lacrimi fierbinți, o puse în plic și o trimise. BART, E. 241. Îl stropește cu apă vie, și atunci Harap-Alb îndată învie. CREANGĂ, P. 278. Ea-nainte-i se ducea, Cu năstrapa mi-l stropea, Cu năframa-l răcorea. Apoi nunta se făcea. ALECSANDRI, P. P. 108. ◊ (Poetic) Iat-o gingașă mlădiță cu șirag de mărțișori... Tu o rupi?... Ea te stropește cu fulgi albi răcoritori. ALECSANDRI, P. III 16. ◊ Expr. (Familiar) A-și stropi măseaua = a bea băuturi alcoolice. Se întinse ca să ia un pahar să-și stropească nițel măseaua, dară el, cu vin cu tot, se făcu numai de aur. ISPIRESCU, U. 106. ◊ Intranz. (Glumeț) [Tunurile] crunt tușesc, Cu ghiulele-n noi stropesc. ALECSANDRI, P. III 457. ◊ Refl. Era frumoasă!... Pe urmă a început să se scalde... rîdea și se stropea cu apă. PREDA, Î. 47. ♦ Refl. A se acoperi cu pete mici, a se păta. I s-a stropit fața cu pestrui galbene. DELAVRANCEA, O. II 81. 2. A uda ușor, superficial (cu stropitoarea). Cum auzi vuietul venirii lui, fața ei se însănină; ea luă o mînă de lacrimi din baie și stropi grădina. EMINESCU, N. 28. De dimineață pompierii stropiseră podul. NEGRUZZI, S. I 29. ◊ (Subiectul este ploaia) Ajunserăm p-o cărăruie de piatră. O ploiță caldă stropise fășia de drum. DELAVRANCEA, A. 48. ◊ Expr. A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu. Bietul muncitor Stropea cu sudoare Micul său ogor. ALECSANDRI, P. III 123. ◊ Intranz. Ploaia nu stropise de două săptămîni. C. PETRESCU, Î. II 197. Să-mi fac ochișorii roată... Să-mi văd mîndra Cum să poartă, Cum mătură pe la poartă: Cu mătura măturînd Și cu lacrime stropind. BIBICESCU, P. P. 15.

A STROPI ~esc 1. tranz. 1) A uda moderat (dispersat și uniform). ~ florile. Ploaia ~it pământul.~ (ceva) cu sudoare a munci din greu; a se trudi. 2) (o haină, ghetele sau un alt obiect) A murdări cu stropi (de noroi, de cerneală, de grăsime etc.). 2. intranz. A dispersa apă sau alt lichid uniform și în cantități mici. ~ pe jos. /Orig. nec.

STROP, stropi, s. m. 1. Particulă globulară dintr-un lichid; cantitate foarte mică dintr-un lichid; spec. picătură de ploaie. ◊ Loc. adv. Strop cu (sau de) strop = picătură cu picătură; puțin câte puțin; încetul cu încetul. Până la un strop = până nu mai rămâne nimic. Niciun strop = nimic. ♦ Lacrimă. 2. Fig. Cantitate foarte mică dintr-o materie solidă; fărâmă. – Probabil din stropi (derivat regresiv).

strop sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~oa / Pl: ~i, (îvr) ~uri sn / E: pvb stropi] 1 (De obicei udp „de” care arată felul lichidului) Părticică sferică desprinsă dintr-o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc. Si: pic1, picătură, (îvp) stropitură (4), (îvr) picurătură. 2 (Pex; de obicei precedat de „un”, „măcar un” etc. Cantitate mică dintr-un lichid. 3 (Îlav) ~ cu (sau, rar, de, reg, după) ~ În cantități foarte mici care se succed încet. 4 (Pex; șîf până la un ~ sau până la ultimul ~) Până nu mai rămâne nimic Si: (încetul) cu încetul, pe îndelete, picătură cu picătură, cu picătura, până la o (sau până la ultima) picătură, (puțin) câte puțin. 5 (Liv) Lacrimă. 6 (Rar; pex) Pată. 7 (Pan; de obicei udp „de” care arată felul) Bucată sau cantitate mică (dintr-o materie solidă) Si: fărâmă (2), fir (27), pic1, scânteie, (pfm) picătură, (reg) piculete, sleamă, strelici (7) (Vz strelice), țâră. 8 (Îljv) Un ~ Puțin. 9 (Reg; îcn; îlav; îf o stroapă) Deloc.

STROP, stropi, s. m. 1. Particulă globulară dintr-un lichid; cantitate mică dintr-un lichid; spec. picătură de ploaie. ◊ Loc. adv. Strop cu (sau de) strop = picătură cu picătură; puțin câte puțin; încetul cu încetul. Până la un strop = până nu mai rămâne nimic. Nici un strop = nimic. ♦ Lacrimă. 2. Fig. Cantitate foarte mică dintr-o materie solidă; fărâmă. – Probabil din stropi (derivat regresiv).

STROP, stropi, s. m. 1. Părticică globulară dintr-un lichid; (în special) picătură de ploaie; p. ext. cantitate mică dintr-un lichid. Ploaia prinse a conteni; numai stropi rari aduși de vînt se strecurau din nourii cenușii. SADOVEANU, O. I 150. Rada rîde, le dă apă, Toți din pumnii ei să beie. «Zece stropi nu pot să-ncapă: Prea e mic păhar de apă!». COȘBUC, P. I 97. ◊ Săreau stropii din vin de-o șchioapă în sus. CREANGĂ, A. 97. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și indicînd lichidul în discuție) Vîntul îngrămădea nori fumurii pe culmile rotunde... Din înălțimi stau gata să curgă stropii de ploaie. C. PETRESCU, S. 11. Un ropot de ploaie răsună pe acoperiș. Stropi de apă prinseră a bate în geam. DUNĂREANU, CH. 207. Ce n-ar da florile să aibă acum macar un strop de rouă. ANGHEL, Î. G. 21. Cîți drumeți treceau prin țară, toți se opreau la crîșma din codru: gustau un strop de vin, vorbeau o vorbă cu crîșmărița. SLAVICI, la TDRG. (Prin analogie) Deveni... mic ca un mărgăritari albastru stropit cu stropi de aur. EMINESCU, N. 65. ◊ Fig. Va să zică am dus un strop de fericire în casa lor. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 12. ◊ Loc. adv. Strop cu strop sau strop de strop = picătură cu picătură; puțin cîte puțin. Cu mînile la tîmple Stau ca un alt Esop: Cînd fila mi se împle De ce cu orice trop Garafa se deșartă Și scade strop cu strop? ANGHEL-IOSIF, C. M. I 116. Picurii cu strop de strop Fac al mărilor potop. COȘBUC, P. I 156. Pînă la un strop = pînă nu mai rămîne nimic. Baba Ana... Dimineața, Își mînă greața Cu vinars... L-îndulcește Cum voiește Și apoi, hop! Pîn’ la un strop. Ea cu ea, Tot îl bea! BIBICESCU, P. P. 225. ♦ (În imagini poetice) Lacrimă. Ochii lui se umeziră și în fiecare geană căruntă se ivi cîte un strop limpede. SLAVICI, N. II 12. Cînd voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plîngi; Din teiul sfînt și dulce O ramură să frîngi, La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi. EMINESCU, O. I 129. 2. Fig. Cantitate mică dintr-o materie solidă; fărîmă. Cînd încep exploziile, suprafața muntelui se turbură ca apele unui lac în care ar cădea bolovani; mari stropi de piatră sar în sus împroșcați cu violență. BOGZA, C. O. 180. Curînd desimea codrilor ne sorbi în adîncurile sale nestrăbătute și, rareori numai, cîte un strop de cer albastru sau cîte un fulg de lumină mai picurau răzlețe din înălțimile încîlcite ale bolților de crengi, peste umerii și peste capetele noastre. HOGAȘ, M. N. 206. ◊ Loc. adv. Nici un strop = cîtuși de puțin, de loc. Și mergînd și pe la șop, N-am aflat fîn nici un strop. MARIAN, NA. 203.

STROP ~i m. 1) Părticică de apă sau de alt lichid, care, despărțindu-se dintr-o cantitate mai mare, ia de obicei formă sferică; picătură. ~ de ploaie.~ cu ~ a) picătură cu picătură; b) puțin câte puțin; treptat. 2) fig. Cantitate foarte mică din ceva; picătură; pic; fărâmitură; dram. ◊ Nici un ~ absolut nimic; deloc. Până la un ~ absolut tot; complet. /v. a stropi

strop m. 1. picătură mică: stropi de apă; 2. (poetic) lacrimă: asupra ei (ramurei de teiu) să cază a ochilor tăi stropi EM. [Origină necunoscută].

strop m. (vsl. kropa, picătură [d. germ. tropfen] supt infl. cuvintelor care încep cu str-. Cp. și cu vsl. stropŭ, sîrb. strop, tavan [care se compune din stropi de var], V. uncrop). Picătură aruncată din clocot orĭ din izbitură: stropiiĭ sfiștoculuĭ. Fig. Stropiĭ ochilor, lacrămile.

stropésc v. tr. (vsl. kropiti, pol. skropič, a stropi. V. strop). Ud, aruncînd stropĭ (picăturĭ aruncate). A stropi cu noroĭ, a trece cu trăsura stropind cu noroĭ pe ceĭ de jos, (fig.) privesc cu dispreț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stropi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropesc, 3 sg. stropește, imperf. 1 stropeam; conj. prez. 1 sg. să stropesc, 3 să stropească

stropi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropesc, imperf. 3 sg. stropea; conj. prez. 3 să stropească

stropi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropesc, imperf. 3 sg. stropea; conj. prez. 3 sg. și pl. stropească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STROPI vb. 1. v. uda. 2. v. împroșca. 3. a împroșca, a sări, (reg.) a proșca. (Noroiul ~ în toate părțile.)

STROPI vb. 1. a (se) uda, (Ban.) a (se) prîsni. (A ~ florile, grădina.) 2. a împroșca, (reg.) a proșca. (Îl ~ cu noroi.) 3. a împroșca, a sări, (reg.) a proșca. (Noroiul ~ în toate părțile.)

STROP s. 1. v. picătură. 2. boabă, bob, picătură. (Un ~ de sudoare.) 3. v. lacrimă. (Un ~ i se scurgea din ochi pe obraz.) 4. fărâmă, fir, pic, picătură, pișcătură, (reg.) piculete, strelice, țâră, (Mold. și Munt.) sleamă, (fig.) scânteie. (Nici un ~ de...)

STROP s. 1. pic, picătură, picur, stropitură, (înv.) picurătură. (Un ~ de ploaie.) 2. boabă, bob, picătură. (Un ~ de sudoare.) 3. lacrimă. (Un ~ i se scurgea pe obraz.) 4. fărîmă, fir, pic, picătură, pișcătură, (reg.) piculete, strelice, țîră, (Mold. și Munt.) sleamă, (fig.) scînteie. (Nici un ~ de...)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stropi (-pesc, it), vb. – A uda ușor, a împroșca cu apă. Sl. *sŭtropiti, în loc de kropiti (Cihac, II, 375; Tiktin), cf. sb. kropiti, pol. skropić.Der. strop, s. m. (picătură; cantitate infimă), deverbal; stropelniță, s. f. (Banat, praftură de fierar); stropeală, s. f. (udare, umezeală); stropitoare, s. f. (udătoare); stropitură, s. f. (udare, umezire).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stropi, stropesc v. t. (er.) a ejacula.

a stropi gazonul expr. (er.d. bărbați) a ejacula, a juisa pe părul pubian al partenerei de sex.

a-i stropi crinul (unei femei) expr. (er.d. bărbați) a ejacula, a juisa pe părul pubian al partenerei de sex.

Intrare: stropi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stropi
  • stropire
  • stropit
  • stropitu‑
  • stropind
  • stropindu‑
singular plural
  • stropește
  • stropiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stropesc
(să)
  • stropesc
  • stropeam
  • stropii
  • stropisem
a II-a (tu)
  • stropești
(să)
  • stropești
  • stropeai
  • stropiși
  • stropiseși
a III-a (el, ea)
  • stropește
(să)
  • stropească
  • stropea
  • stropi
  • stropise
plural I (noi)
  • stropim
(să)
  • stropim
  • stropeam
  • stropirăm
  • stropiserăm
  • stropisem
a II-a (voi)
  • stropiți
(să)
  • stropiți
  • stropeați
  • stropirăți
  • stropiserăți
  • stropiseți
a III-a (ei, ele)
  • stropesc
(să)
  • stropească
  • stropeau
  • stropi
  • stropiseră
Intrare: strop
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strop
  • stropul
  • stropu‑
plural
  • stropi
  • stropii
genitiv-dativ singular
  • strop
  • stropului
plural
  • stropi
  • stropilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stropi, stropescverb

  • 1. A (se) uda (ușor, superficial) prin împroșcare, a (se) umezi ușor, a (se) acoperi cu stropi (de apă sau de alt lichid). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: uda umezi
    • format_quote După ce o stropi [scrisoarea] cu lacrimi fierbinți, o puse în plic și o trimise. BART, E. 241. DLRLC
    • format_quote Îl stropește cu apă vie, și atunci Harap-Alb îndată învie. CREANGĂ, P. 278. DLRLC
    • format_quote Ea-nainte-i se ducea, Cu năstrapa mi-l stropea, Cu năframa-l răcorea. Apoi nunta se făcea. ALECSANDRI, P. P. 108. DLRLC
    • format_quote poetic Iat-o gingașă mlădiță cu șirag de mărțișori... Tu o rupi?... Ea te stropește cu fulgi albi răcoritori. ALECSANDRI, P. III 16. DLRLC
    • format_quote glumeț [Tunurile] crunt tușesc, Cu ghiulele-n noi stropesc. ALECSANDRI, P. III 457. DLRLC
    • format_quote Era frumoasă!... Pe urmă a început să se scalde... rîdea și se stropea cu apă. PREDA, Î. 47. DLRLC
    • format_quote Cum auzi vuietul venirii lui, fața ei se însănină; ea luă o mînă de lacrimi din baie și stropi grădina. EMINESCU, N. 28. DLRLC
    • format_quote De dimineață pompierii stropiseră podul. NEGRUZZI, S. I 29. DLRLC
    • format_quote Ajunserăm p-o cărăruie de piatră. O ploiță caldă stropise fășia de drum. DELAVRANCEA, A. 48. DLRLC
    • format_quote Ploaia nu stropise de două săptămîni. C. PETRESCU, Î. II 197. DLRLC
    • format_quote Să-mi fac ochișorii roată... Să-mi văd mîndra Cum să poartă, Cum mătură pe la poartă: Cu mătura măturînd Și cu lacrime stropind. BIBICESCU, P. P. 15. DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat A se acoperi cu pete mici; a se păta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: păta
      • format_quote I s-a stropit fața cu pestrui galbene. DELAVRANCEA, O. II 81. DLRLC
    • chat_bubble familiar A-și stropi măseaua = a bea băuturi alcoolice. DLRLC
      • format_quote Se întinse ca să ia un pahar să-și stropească nițel măseaua, dară el, cu vin cu tot, se făcu numai de aur. ISPIRESCU, U. 106. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bietul muncitor Stropea cu sudoare Micul său ogor. ALECSANDRI, P. III 123. DLRLC
etimologie:

strop, stropisubstantiv masculin

  • 1. Particulă globulară dintr-un lichid; cantitate foarte mică dintr-un lichid. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pic picătură diminutive: stropuleț
    • format_quote Rada rîde, le dă apă, Toți din pumnii ei să beie. «Zece stropi nu pot să-ncapă: Prea e mic păhar de apă!». COȘBUC, P. I 97. DLRLC
    • format_quote Săreau stropii din vin de-o șchioapă în sus. CREANGĂ, A. 97. DLRLC
    • format_quote Ce n-ar da florile să aibă acum macar un strop de rouă. ANGHEL, Î. G. 21. DLRLC
    • format_quote Cîți drumeți treceau prin țară, toți se opreau la crîșma din codru: gustau un strop de vin, vorbeau o vorbă cu crîșmărița. SLAVICI, la TDRG. DLRLC
    • format_quote prin analogie Deveni... mic ca un mărgăritari albastru stropit cu stropi de aur. EMINESCU, N. 65. DLRLC
    • format_quote figurat Va să zică am dus un strop de fericire în casa lor. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 12. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Picătură de ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ploaia prinse a conteni; numai stropi rari aduși de vînt se strecurau din nourii cenușii. SADOVEANU, O. I 150. DLRLC
      • format_quote Vîntul îngrămădea nori fumurii pe culmile rotunde... Din înălțimi stau gata să curgă stropii de ploaie. C. PETRESCU, S. 11. DLRLC
      • format_quote Un ropot de ploaie răsună pe acoperiș. Stropi de apă prinseră a bate în geam. DUNĂREANU, CH. 207. DLRLC
    • 1.2. Lacrimă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: lacrimă
      • format_quote Ochii lui se umeziră și în fiecare geană căruntă se ivi cîte un strop limpede. SLAVICI, N. II 12. DLRLC
      • format_quote Cînd voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plîngi; Din teiul sfînt și dulce O ramură să frîngi, La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi. EMINESCU, O. I 129. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Strop cu (sau de) strop = picătură cu picătură; puțin câte puțin; încetul cu încetul. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cu mînile la tîmple Stau ca un alt Esop: Cînd fila mi se împle De ce cu orice trop Garafa se deșartă Și scade strop cu strop? ANGHEL-IOSIF, C. M. I 116. DLRLC
      • format_quote Picurii cu strop de strop Fac al mărilor potop. COȘBUC, P. I 156. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Până la un strop = până nu mai rămâne nimic. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Baba Ana... Dimineața, Își mînă greața Cu vinars... L-îndulcește Cum voiește Și apoi, hop! Pîn’ la un strop. Ea cu ea, Tot îl bea! BIBICESCU, P. P. 225. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Niciun strop = câtuși de puțin. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Și mergînd și pe la șop, N-am aflat fîn nici un strop. MARIAN, NA. 203. DLRLC
  • 2. figurat Cantitate foarte mică dintr-o materie solidă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd încep exploziile, suprafața muntelui se turbură ca apele unui lac în care ar cădea bolovani; mari stropi de piatră sar în sus împroșcați cu violență. BOGZA, C. O. 180. DLRLC
    • format_quote Curînd desimea codrilor ne sorbi în adîncurile sale nestrăbătute și, rareori numai, cîte un strop de cer albastru sau cîte un fulg de lumină mai picurau răzlețe din înălțimile încîlcite ale bolților de crengi, peste umerii și peste capetele noastre. HOGAȘ, M. N. 206. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.