3 intrări

33 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SECERAT s. n. Acțiunea de a secera; seceriș (1), seceră (2). – V. secera.

secerat3, a [At: PASCU, C. 200 / Pl: ~ați, ~e / E: seceră + -at] (Reg) În formă de seceră (1).

secerat1 sn [At: PO 256/8 / V: (reg) săc~, săcir~, sâc~ / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: secera] 1 Secerare. 2 (Rar) Seceriș (2).

secerat2, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ați, ~e / E: secera] 1 (D. cereale păioase) Retezat cu secera sau cu secerătoarea pentru a fi recoltat. 2 (Reg; pex; d. boabele de grâu) Recoltat prin secerare. 3 (Rar; pan; d. ființe sau d. părți ale corpului lor) Rănit adânc cu un obiect tăios. 4 (Rar; fig; d. oameni) Omorât fulgerător. 5 (Rar; pex) Mort.

SECERAT, seceraturi, s. n. Acțiunea de a secera; seceriș (1), seceră (2). – V. secera.

SECERAT s. n. Acțiunea de a secera; operație de recoltare (manuală sau mecanizată) a cerealelor păioase; seceriș, seceră (2).

SECERAT n. 1) v. A SECERA. 2) Timpul când se seceră; seceriș. /v. a secera

secerát n. Acțiunea de a secera, timpu cînd se seceră: pe la secerat.

SECERA, secer, vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cerealele păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ♦ Fig. A ucide oameni sau animale dintr-odată și în număr mare. – Lat. pop. sicilare.

secera [At: PSALT. HUR. 111v/22 / V: (îrg) săc~ (Pzi: (înv) săcerez), (înv) săcira / Pzi: secer / E: ml sicilare] 1 vtf (C. i. cereale păioase) A reteza de la baza tulpinii cu o mișcare de tăiere executată manual, cu secera, sau mecanic, cu secerătoarea. 2 vt (Rar) A doborî (1). 3 vt (Rar; pex) A recolta. 4 vt (Rar; pan; c. i. ființe sau părți ale corpului lor) A răni adânc cu un obiect tăios. 5 vt (Fig; c. i. ființe mai ales oameni sau viața lor) A omorî fulgerător (și în număr mare). 6 vt (Pex) A nimici. 7 vr (Rar) A muri1.

SECERA, secer, vb. I. Tranz. A reteza de la baza tulpinii cereale păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. ♦ Fig. A ucide oameni sau animale dintr-o dată și în număr mare. – Din lat. pop. sicilare.

SECERA, secer, vb. I. Tranz. (Mai ales cu privire la cereale) A reteza de la rădăcină cu secera sau cu o mașină specială, în vederea recoltării. Dacă n-ați secerat grîu, nu cunoașteți prețul pîinii. STANCU, D. 190. Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu? CREANGĂ, P. 155. Mîndra seceră secară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. ◊ Absol. Aproape e copt grîu'. Peste două-trei zile secerăm. DEMETRIUS, V. 100. Le-am dat bani să secere și să lucreze la arman. SADOVEANU, M. C. 21. Seceram în lan, iar plopii Lîngă rîu sunau cîntînd. COȘBUC, P. II 64. ◊ Fig. Unele părți din infanterie erau înarmate cu coase cu care secerau... picioarele cailor inamici. HASDEU, I. V. 77. ♦ Fig. A ucide oameni (în număr mare). Voinicii strîngeau în mîni paloșele, porneau, secerau dușmani, în ciocniri aprige. SADOVEANU, O. I 248. Făt-Frumos îi gonea și-i secera cu pala ca pe buruienele cele rele. ISPIRESCU, L. 157. ◊ Intranz. (Despre moarte, flagele) Se arunca unde era primejdia mai mare, unde secera moartea mai cumplit, fără frică. REBREANU, P. S. 90. [Holera] a început a secera prin Humulești, în dreapta și-n stînga, de se auzea numai chiu și vai în toate părțile. CREANGĂ, A. 14. (Tranz.) Bălcescu fu un adevărat istoric, un adevărat uvrier și artist al nostru; dar vai! moartea îl seceră tocmai atunce cînd crisalida deveni fluture. HASDEU, I. V. X. ♦ (Rar) A obține o recoltă, un seceriș de..., a recolta. Să-mi spui dacă... pot nădăjdui să secer grîne coapte și pline-n spic? COȘBUC, P. II 119. ◊ Fig. Ca marmura de rece Și de albă ți-este fața... Nici o inimă nu seceri. VĂCĂRESCU, P. 130.

A SECERA secer tranz. 1) (cereale păioase, iarbă etc.) A reteza de la rădăcină (cu secera, cu cositoarea sau cu combina). ~ grâu. 2) fig. (despre moarte, epidemii, războaie etc.) A ucide în număr mare; a omorî în masă; a cosi; a decima. /<lat. sicilare

secerà v. 1. a tăia cu secerea, a culege grânele: cum vei semăna, așa vei secera; 2. fig. a răpi: moartea seceră pe toți. [Tras din secere].

sécer, a -á v. tr. (d. secere saŭ vlat. sĭcĭlare). Taĭ cu secerea: a secera grîŭ. Fig. Culeg, mă aleg cu: a secera aplauze. Răpesc, duc din lumea asta: moartea l-a secerat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

secera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. secer, 3 seceră; conj. prez. 1 sg. să secer, 3 să secere

secera (a ~) vb., ind. prez. 3 seceră

secera vb., ind. prez. 1 sg. secer, 3 sg. și pl. seceră

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SECERAT s. secerare, seceriș, (pop.) seceră, (înv. și reg.) secerătură. (În toiul ~.)

SECERA vb. v. arunca, azvârli, culca, dărîma, decima, distruge, doborî, întinde, lungi, nimici, potopi, prăbuși, prăpădi, prăvăli, răsturna, sfărâma, trânti, zdrobi, zvânta.

secera vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. CULCA. DĂRÎMA. DECIMA. DISTRUGE. DOBORÎ. ÎNTINDE. LUNGI. NIMICI. POTOPI. PRĂBUȘI. PRĂPĂDI. PRĂVĂLI. RĂSTURNA. SFĂRÎMA. TRÎNTI. ZDROBI. ZVÎNTA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

secerat, -ă, adj. (reg.) în formă de seceră.

Intrare: secerat (adj.)
secerat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secerat
  • seceratul
  • seceratu‑
  • secera
  • secerata
plural
  • secerați
  • secerații
  • secerate
  • seceratele
genitiv-dativ singular
  • secerat
  • seceratului
  • secerate
  • seceratei
plural
  • secerați
  • seceraților
  • secerate
  • seceratelor
vocativ singular
plural
Intrare: secerat (s.n.)
secerat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secerat
  • seceratul
  • seceratu‑
plural
  • seceraturi
  • seceraturile
genitiv-dativ singular
  • secerat
  • seceratului
plural
  • seceraturi
  • seceraturilor
vocativ singular
plural
săcerat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săcirat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sâcerat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: secera
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • secera
  • secerare
  • secerat
  • seceratu‑
  • secerând
  • secerându‑
singular plural
  • seceră
  • secerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • secer
(să)
  • secer
  • seceram
  • secerai
  • secerasem
a II-a (tu)
  • seceri
(să)
  • seceri
  • secerai
  • secerași
  • seceraseși
a III-a (el, ea)
  • seceră
(să)
  • secere
  • secera
  • seceră
  • secerase
plural I (noi)
  • secerăm
(să)
  • secerăm
  • seceram
  • secerarăm
  • seceraserăm
  • secerasem
a II-a (voi)
  • secerați
(să)
  • secerați
  • secerați
  • secerarăți
  • seceraserăți
  • seceraseți
a III-a (ei, ele)
  • seceră
(să)
  • secere
  • secerau
  • secera
  • seceraseră
săcera
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săcira
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

secerat, seceraturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi secera DEX '98 DEX '09

secera, secerverb

  • 1. A reteza de la baza tulpinii cerealele păioase cu mașina de secerat sau cu secera, pentru a aduna recolta. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Dacă n-ați secerat grîu, nu cunoașteți prețul pîinii. STANCU, D. 190. DLRLC
    • format_quote Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu? CREANGĂ, P. 155. DLRLC
    • format_quote Mîndra seceră secară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Aproape e copt grîu’. Peste două-trei zile secerăm. DEMETRIUS, V. 100. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Le-am dat bani să secere și să lucreze la arman. SADOVEANU, M. C. 21. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Seceram în lan, iar plopii Lîngă rîu sunau cîntînd. COȘBUC, P. II 64. DLRLC
    • format_quote figurat Unele părți din infanterie erau înarmate cu coase cu care secerau... picioarele cailor inamici. HASDEU, I. V. 77. DLRLC
    • 1.1. figurat A ucide oameni sau animale dintr-odată și în număr mare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Voinicii strîngeau în mîni paloșele, porneau, secerau dușmani, în ciocniri aprige. SADOVEANU, O. I 248. DLRLC
      • format_quote Făt-Frumos îi gonea și-i secera cu pala ca pe buruienele cele rele. ISPIRESCU, L. 157. DLRLC
      • format_quote intranzitiv Se arunca unde era primejdia mai mare, unde secera moartea mai cumplit, fără frică. REBREANU, P. S. 90. DLRLC
      • format_quote intranzitiv [Holera] a început a secera prin Humulești, în dreapta și-n stînga, de se auzea numai chiu și vai în toate părțile. CREANGĂ, A. 14. DLRLC
      • format_quote Bălcescu fu un adevărat istoric, un adevărat uvrier și artist al nostru; dar vai! moartea îl seceră tocmai atunce cînd crisalida deveni fluture. HASDEU, I. V. X. DLRLC
    • 1.2. rar A obține o recoltă, un seceriș de... DLRLC
      sinonime: recolta
      • format_quote Să-mi spui dacă... pot nădăjdui să secer grîne coapte și pline-n spic? COȘBUC, P. II 119. DLRLC
      • format_quote figurat Ca marmura de rece Și de albă ți-este fața... Nici o inimă nu seceri. VĂCĂRESCU, P. 130. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.