2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REZILIERE, rezilieri, s. f. Acțiunea de a rezilia și rezultatul ei; desfacere a unor contracte, în cazul în care una dintre obligațiile reciproce nu a fost executată, menținându-se acele efecte ale contractului care s-au produs până la data desfacerii lui. [Pr.: -li-e-.Var.: (înv.) reziliare s. f.] – V. rezilia.

REZILIERE, rezilieri, s. f. Acțiunea de a rezilia și rezultatul ei; desfacere a unor contracte, în cazul în care una dintre obligațiile reciproce nu a fost executată, menținându-se acele efecte ale contractului care s-au produs până la data desfacerii lui. [Pr.: -li-e-.Var.: (înv.) reziliare s. f.] – V. rezilia.

reziliere sf [At: GHICA, S. 454 / P: ~li~e~ / V: (înv) ~iare (S și: resiliare) / Pl: ~ri / E: rezilia] 1 Anulare a unui contract, a unei convenții. 2 Desfacere a unor contracte, în cazul în care una dintre obligațiile reciproce nu a fost executată, menținându-se acele efecte ale contractului care s-au produs până la data desfacerii lui.

REZILIERE, rezilieri, s. f. Acțiunea de a rezilia; desfacere. Rezilierea unui contract. – Variantă: reziliare (GHICA, S. 454) s. f.

REZILIERE s.f. Acțiunea de a rezilia și rezultatul ei; desființare, desfacere, anulare (a unui contract etc.). [Pron. -li-e-. / < rezilia].

*reziliére f. Acțiunea de a rezilia: contract pe 3 anĭ cu drept de reziliere după 2 anĭ.

REZILIA, reziliez, vb. I. Tranz. A desface, a anula un contract, o convenție. [Pr.: -li-a] – Din fr. résilier.

REZILIA, reziliez, vb. I. Tranz. A desface, a anula un contract, o convenție. [Pr.: -li-a] – Din fr. résilier.

REZILIARE s. f. v. reziliere.

rezilia vt [At: DDRF / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: fr résilier] A anula un contract, o convenție.

REZILIA, reziliez, vb. I. Tranz. A desface un contract, o convenție.

REZILIA vb. I. tr. A desface un contract, o convenție. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, 5 -iați, ger. -iind, part. -iat. / < fr. résilier].

REZILIA vb. tr. a desface, a anula un contract, o convenție. (< fr. résilier)

A REZILIA ~ez tranz. rar (contracte, convenții etc.) A face să-și piardă valoarea; a anula; a desface. [Sil. -li-a] /<fr. résilier

rezilià v. Jur. a anula un contract (= fr. résilier).

*reziliéz v. tr. (fr. résilier, în sec. XVII résilir, d. lat. resilire, a sări înapoĭ, a te retrage, d. salire, a sări). Anulez un contract, un act.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reziliere (desp. -li-e-) s. f., g.-d. art. rezilierii; pl. rezilieri

reziliere (-li-e-) s. f., g.-d. art. rezilierii; pl. rezilieri

reziliere s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. rezilierii; pl. rezilieri

rezilia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. reziliez (desp. -li-ez), 3 rezilia, 1 pl. reziliem; conj. prez. 1 sg. să reziliez, 3 să rezilieze; ger. reziliind (desp. -li-ind)

rezilia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 reziliază, 1 pl. reziliem (-li-em); conj. prez. 3 să rezilieze; ger. reziliind (-li-ind)

rezilia vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. reziliez, 3 sg. și pl. reziliază, 1 pl. reziliem (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. rezilieze; ger. reziliind (sil. -li-ind)

reziliez, -liază 3, -liem 1 pl., -lieze 3 conj., -liind ger., -liere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REZILIERE s. (JUR.) anulare, desfacere. (~ unui contract.)

REZILIERE s. (JUR.) anulare, desfacere. (~ unui contract.)

REZILIA vb. (JUR.) a anula, a desface. (A ~ un contract.)

REZILIA vb. (JUR.) a anula, a desface. (A ~ un contract.)

Intrare: reziliere
reziliere substantiv feminin
  • silabație: -li-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reziliere
  • rezilierea
plural
  • rezilieri
  • rezilierile
genitiv-dativ singular
  • rezilieri
  • rezilierii
plural
  • rezilieri
  • rezilierilor
vocativ singular
plural
reziliare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reziliare
  • reziliarea
plural
  • rezilieri
  • rezilierile
genitiv-dativ singular
  • rezilieri
  • rezilierii
plural
  • rezilieri
  • rezilierilor
vocativ singular
plural
Intrare: rezilia
  • silabație: -li-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezilia
  • reziliere
  • reziliat
  • reziliatu‑
  • reziliind
  • reziliindu‑
singular plural
  • rezilia
  • reziliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reziliez
(să)
  • reziliez
  • reziliam
  • reziliai
  • reziliasem
a II-a (tu)
  • reziliezi
(să)
  • reziliezi
  • reziliai
  • reziliași
  • reziliaseși
a III-a (el, ea)
  • rezilia
(să)
  • rezilieze
  • rezilia
  • rezilie
  • reziliase
plural I (noi)
  • reziliem
(să)
  • reziliem
  • reziliam
  • reziliarăm
  • reziliaserăm
  • reziliasem
a II-a (voi)
  • reziliați
(să)
  • reziliați
  • reziliați
  • reziliarăți
  • reziliaserăți
  • reziliaseți
a III-a (ei, ele)
  • rezilia
(să)
  • rezilieze
  • reziliau
  • rezilia
  • reziliaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reziliere, rezilierisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a rezilia și rezultatul ei; desfacere a unor contracte, în cazul în care una dintre obligațiile reciproce nu a fost executată, menținându-se acele efecte ale contractului care s-au produs până la data desfacerii lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Rezilierea unui contract. DLRLC
etimologie:
  • vezi rezilia DEX '09 DEX '98 DN

rezilia, reziliezverb

  • 1. A desface, a anula un contract, o convenție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.