2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (7)
- relaționale (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRECEDENT, -Ă, precedenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu; premergător, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum nu a mai fost, așa cum nu s-a mai întâmplat până în prezent; nemaipomenit, nemaiîntâlnit, excepțional. – Din fr. précédent.
PRECEDENT, -Ă, precedenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu; premergător, anterior. 2. S. n. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum nu a mai fost, așa cum nu s-a mai întâmplat până în prezent; nemaipomenit, nemaiîntâlnit, excepțional. – Din fr. précédent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
precedent, ~ă [At: POENARU, G. 17/13 / V: (înv) ~dant a, ~dinte ain / Pl: ~nți, ~e / E: fr précédent] 1 a Care există înaintea cuiva sau a ceva, în timp sau în spațiu Si: (înv) precezător (1). 2 a Care se petrece înaintea cuiva sau a ceva Si: (înv) precezător (2). 3 a Care a fost arătat, amintit mai înainte Si: (înv) precezător (3). 4 sn Situație anterioară, care servește ca exemplu sau ca justificare pentru situațiile următoare Si: (rar) precedență (3). 5 sn (Îla) Fără ~ Nemaiîntâlnit. 6 sn (Pex; îal) Inedit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECEDENT2, -Ă, precedenți, -te, adj. Care precede sub raportul timpului sau al spațiului; premergător, anterior. Amice! Scrisoarea precedentă fiind cam lungă, cred că te-a obosit. BOLINTINEANU, O. 355. Dridri se simți pătrunsă de melancolie: un fragment din conversația precedentă trecea necontenit, ca o fantasmă prin mintea ei. ALECSANDRI, O. P. 145.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRECEDENT1, precedente, s. n. (Mai ales în construcție cu verbele «a avea», «a crea») Fapt sau caz care servește ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile următoare similare. Evitînd orice precedent, orice sentiment de simpatie sau antipatie, să-și jure unul altuia prieteșug și sinceritate. GHICA, A. 796. ◊ Loc. adj. Fără precedent = așa cum n-a mai fost, nu s-a mai întîmplat pînă acum; nemaiîntîlnit, nemaipomenit. Toți întoarseră capul pe rînd... așteptînd un eveniment extraordinar... o catastrofă fără precedent. C. PETRESCU, C. V. 92.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRECEDENT, -Ă adj. Premergător, anterior. // s.n. Fapt, caz, exemplu anterior invocat ca autoritate, ca uz stabilit etc. ♦ Fără precedent = nemaiîntîlnit, nemaipomenit. [< fr. précédent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECEDENT, -Ă I. adj. premergător, anterior. II. s. n. fapt, caz anterior care servește ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile următoare similare; precedență. ♦ fără ~ = nemaiîntâlnit, nemaipomenit, extraordinar; unic. (< fr. précédent, lat. praecedens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PRECEDENT2 ~e n. Fapt anterior care permite a înțelege un alt fapt. ◊ Fără ~ cum n-a mai fost; nemaivăzut; nemaipomenit. /<fr. précédent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRECEDENT1 ~tă (~ți, ~te) Care precedă; premergător; anterior. /<fr. précédent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precedent a. care precede sub raportul timpului sau al ordinii. ║ n. fapt sau exemplu anterior invocat ca autoritate: a crea precedente.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*precedént, -ă adj. (lat. prae-cédens, -éntis. V. ante- și ex-cedent). Care precede: capitalu precedent, ora precedentă. S. n., pl. e. Fapt orĭ exemplu precedent: a te baza pe precedente, a crea un precedent urît.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precedant, ~ă a vz precedent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precedinte ain vz precedent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
precedent1 adj. m., pl. precedenți; f. precedentă, pl. precedente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
precedent2 s. n., pl. precedente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+precedent (fără ~) loc. adj. (succese ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
precedent1 adj. m., pl. precedenți; f. precedentă, pl. precedente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precedent2 s. n., pl. precedente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precedent adj. m., pl. precedenți; f. sg. precedentă, pl. precedente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precedent s. n., pl. precedente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRECEDENT adj., s. 1. adj. anterior. 2. s. (rar) precedență. (S-a creat un ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRECEDENT adj., s. 1. adj. anterior, dinainte, premergător, (înv.) precezător. (În scrisoarea ~.) 2. s. (rar) precedență. (S-a creat un ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Precedent ≠ posterior, ulterior, următor
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
A priori (lat. „Din cele precedente”, „Din ceea ce este mai dinainte”). Apriorismul este o teorie idealistă a cunoașterii, formulată de filozofii germani Leibniz și Kant, concepție care se bazează pe rațiunea pură, independent de experiența lumii înconjurătoare. Cînd cineva pretinde că cunoaște ceva dinainte, se spune că știe apriori. Uneori este întrebuințat și derivatul: aprioric. De pildă Engels, în celebra sa lucrare Anti-Dühring, scrie la pag. 45: "Dl. Dühring socotește de asemenea că poate construi întreaga matematică pură, asemeni formelor de bază ale existenței, în mod aprioric, adică din cap, fără să se folosească de experiențele pe care ni le oferă lumea exterioară. FIL.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
precedent, precedentăadjectiv
- 1. Care precedă pe cineva sau ceva în timp sau în spațiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: anterior premergător antonime: posterior ulterior următor
- Amice! Scrisoarea precedentă fiind cam lungă, cred că te-a obosit. BOLINTINEANU, O. 355. DLRLC
- Dridri se simți pătrunsă de melancolie: un fragment din conversația precedentă trecea necontenit, ca o fantasmă prin mintea ei. ALECSANDRI, O. P. 145. DLRLC
-
etimologie:
- précédent DEX '09 DEX '98 DN
precedent, precedentesubstantiv neutru
- 1. Fapt sau caz anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele sau cazurile ulterioare similare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: precedență
- Evitînd orice precedent, orice sentiment de simpatie sau antipatie, să-și jure unul altuia prieteșug și sinceritate. GHICA, A. 796. DLRLC
- Fără precedent = așa cum nu a mai fost, așa cum nu s-a mai întâmplat până în prezent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: excepțional nemaipomenit nemaiîntâlnit unic
- Toți întoarseră capul pe rînd... așteptînd un eveniment extraordinar... o catastrofă fără precedent. C. PETRESCU, C. V. 92. DLRLC
-
-
etimologie:
- précédent DEX '09 DEX '98 DN