NEMAIPOMENIT, -Ă, nemaipomeniți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care sau cum nu s-a mai pomenit (de nimeni, niciodată); p. ext. nemaiauzit; formidabil, extraordinar. – Pref. ne- + mai¹ + pomenit.

nemaipomenit, ~ă [At: F (1903), 156 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + mai¹ + pomenit] 1-2 a, av (Care sau) cum nu s-a mai pomenit de nimeni, niciodată Si: neauzit, nemaiauzit (2), nepomenit (6). 3-4 a, av (Pex) (Într-un mod) ieșit din comun. 5 av (Ca determinant al unui adjectiv, cu valoare de superlativ) Extrem de...

NEMAIPOMENIT, -Ă, nemaipomeniți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care sau cum nu s-a mai pomenit (de nimeni, niciodată); p. ext. nemaiauzit; formidabil, extraordinar. – Ne- + mai¹ + pomenit.

NEMAIPOMENIT, -Ă, nemaipomeniți, -te, adj. Care este atît de neobișnuit, atît de extraordinar, încît nimeni n-a pomenit încă ceva asemănător; nemaiauzit, extraordinar. Într-o zi, o întîmplare nemaipomenită a adunat lume la crîșmă ș-a stîrnit o zarvă nebună. SADOVEANU, O. VIII 143. Se încrucișau într-același nemaipomenit amestec de foarte nou și de foarte vechi. C. PETRESCU, A. R. 9. Parc-ar fi auzit întîia oară o poveste nemaipomenită. REBREANU, R. I 126. ◊ (Adverbial) Marea crește nemaipomenit spre cer. CAMIL PETRESCU, N. 84. ♦ (Adverbial, împreună cu prep. «de», folosit în construirea superlativului) Foarte, extrem de... Un spectacol nemaipomenit de emoționant.

NEMAIPOMENIT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care este cum nu s-a mai pomenit vreodată; nemaiîntâlnit; nemaicunoscut; nemaiauzit. /ne- + mai + pomenit

nemaipomenit adj. m., pl. nemaipomeniți; f. nemaipomenită, pl. nemaipomenite

nemaipomenit adj. m., pl. nemaipomeniți; f. nemaipomenită, pl. nemaipomenite

nemaipomenit adj. m., pl. nemaipomeniți; f. sg. nemaipomenită, pl. nemaipomenite

nemaipomenit

NEMAIPOMENIT adj. v. extraordinar.

NEMAIPOMENIT adj., adv. 1. adj. colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livr.) mirabil, (înv.) manin, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 2. adv. excepțional, extraordinar, grozav, sfîșietor. (O melodie ~ de tristă.)