17 definiții pentru posterior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTERIÓR, -OÁRĂ, posteriori, -oare, adj. 1. Care urmează sau se petrece după cineva sau ceva; ulterior. ♦ (Adverbial) Mai târziu. 2. Care se află sau este situat înapoi; de dindărăt. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al cărui punct de articulație este situat în partea de dinapoi a cavității bucale. [Pr.: -ri-or] – Din fr. postérieur, lat. posterior.

POSTERIÓR, -OÁRĂ, posteriori, -oare, adj. 1. Care vine, urmează sau se petrece după cineva sau ceva; ulterior. ♦ (Adverbial) Mai târziu. 2. Care se află sau este așezat în partea dindărăt, de dinapoi. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al cărui punct de articulație este situat în partea de dinapoi a cavității bucale. [Pr.: -ri-or] – Din fr. postérieur, lat. posterior.

POSTERIÓR, -OÁRĂ, posteriori, -oare, adj. (În opoziție cu anterior) 1. Care vine, urmează după ceva sau după cineva; ulterior. Redactorul cel posterior, găsind o notiță fără dată despre acest eveniment, îl atribui pe ghicite timpului lui Ștefan cel Mare. HASDEU, I. V. 256. 2. Care este așezat, se află în partea de dindărăt, de dinapoi. Partea posterioară a capului. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al cărui punct de articulație este situat în partea de dinapoi a cavității bucale. Sunetele «o» și «u» sînt vocale posterioare.

POSTERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. Care urmează, care este după ceva (în ordinea scurgerii timpului); ulterior. 2. Aflat în partea dinapoi; dorsal. ♦ (Despre vocale) Care se articulează în partea dinapoi a cavității bucale. [Pron. -ri-or. / cf. fr. postérieur, lat. posterior].

POSTERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. după cineva sau ceva. ◊ (adv.) mai târziu; ulterior. 2. aflat în partea dinapoi; dorsal. ◊ (despre vocale) care se articulează în partea de dinapoi a cavității bucale. (< fr. postérieur, lat. posterior)

POSTERIÓR ~oáră (~óri, ~oáre) 1) și adverbial Care se va petrece mai târziu; care va urma mai târziu; ulterior. Acțiune ~oară. 2) Care se află în spate; din spate; de dinapoi. 3) (despre sunete vocale) Care se articulează în partea de dinapoi a cavității bucale. [Sil. -ri-or] /<fr. postérieur, lat. posterior

posterior a. 1. ce vine mai târziu: eveniment posterior; 2. ce e îndărăt: partea posterioară a capului.

*posteriór, -oáră adj. (lat. postérior, -óris, comparativu d. pósterus, posterior, și post, după. V. postum). Care e pe urmă în timp orĭ loc: un testament anterior anulat de altu posterior (saŭ ulterior), osu occipital e în partea posterioară (saŭ din apoĭ) a capuluĭ. S. n., pl. urĭ (Eŭf. iron. saŭ fam.). Partea posterioară a corpuluĭ, șezutu. Adv. Pe urmă, după: e scrisă posterior.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

posteriór1 (-ri-or) adj. m., pl. posterióri; f. posterioáră, pl. posterioáre

*posteriór2 (-ri-or) (fam.) s. n., pl. posterioáre

posteriór adj. m. (sil. -ri-or), pl. posterióri; f. sg. posterioáră (sil. -ri-oa-), pl. posterioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSTERIÓR adj. 1. dinapoi, dindărăt. (În partea ~oară a căruței.) 2. v. dorsal. 3. v. ulterior.

POSTERIÓR s. v. dos, fund, popou, șezut.

POSTERIOR adj. 1. dinapoi, dindărăt. (În partea ~ a căruței.) 2. (ANAT.) dorsal. (Regiunea ~ a unui organ.) 3. ulterior. (La o dată ~.)

posterior s. v. DOS. FUND. POPOU. ȘEZUT.

Posterior ≠ antecedent, anterior, precedent, premergător


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

POSTERIÓR, -OÁRĂ adj. (cf. fr. postérieur, lat. posterior): în sintagma vocală posterioară (v.).

Intrare: posterior
posterior adjectiv
  • silabație: -ri-or
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posterior
  • posteriorul
  • posterioru‑
  • posterioa
  • posterioara
plural
  • posteriori
  • posteriorii
  • posterioare
  • posterioarele
genitiv-dativ singular
  • posterior
  • posteriorului
  • posterioare
  • posterioarei
plural
  • posteriori
  • posteriorilor
  • posterioare
  • posterioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)