2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNȘTIINȚARE, înștiințări, s. f. Acțiunea de a înștiința și rezultatul ei; știre, informație, anunț, încunoștințare. ♦ (Concr.) Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție, care cuprinde o știre, un anunț etc.; adresă, notă. [Pr.: -ști-in-] – V. înștiința.
ÎNȘTIINȚARE, înștiințări, s. f. Acțiunea de a înștiința și rezultatul ei; știre, informație, anunț, încunoștințare. ♦ (Concr.) Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție, care cuprinde o știre, un anunț etc.; adresă, notă. [Pr.: -ști-in-] – V. înștiința.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înștiințare sf [At: (a. 1757) CR. II, 53/19 / Pl: ~țări / E: înștiința] 1 Știre. 2 Informație. 3 Anunț. 4 Încunoștințare. 5 (Ccr) Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție, care cuprinde o știre, un anunț etc. Si: adresă, notă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNȘTIINȚARE, înștiințări, s. f. Acțiunea de a înștiința și rezultatul ei; știre, informație, veste. Am primit înștiințare că din Niș a și pornit... sol... împuternicit. DAVILA, V. V. 79.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNȘTIINȚARE ~ări f. 1) v. A ÎNȘTIINȚA. 2) Document prin care se anunță ceva; aviz /v. a înștiința
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înștiințare f. acțiunea de a înștiința și rezultatul ei: aviz, notificare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înștiințáre f. Acțiunea de a înștiința. Anunț, știre, informațiune. – Fals încunoștiințare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNȘTIINȚA, înștiințez, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a da de știre, a anunța; a informa. ♦ Refl. (Înv.) A lua cunoștință, a prinde de veste, a afla. – În + știință.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNȘTIINȚA, înștiințez, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a da de știre, a anunța; a informa. ♦ Refl. (Înv.) A lua cunoștință, a prinde de veste, a afla. – În + știință.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înștiința [At: M. COSTIN, ap. LET. 14/28 / Pzi: ~țez / E: în- + știință] 1 vt A aduce la cunoștință Si: a anunța, a avertiza, a aviza, a comunica, a informa, a notifica. 2 vr (Înv) A lua cunoștință. 3 vr A prinde de veste.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minisi vt [At: (cca 1821) ap. GALDI, M. PHAN. 210 / Pzi: ~sesc / E: ngr (ε)μήνυσ (aor μηνύω)] (Grî) A înștiința.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNȘTIINȚA, înștiințez, vb. I. Tranz. A informa (despre ceva), a aduce la cunoștință, a da de știre, a face cunoscut; a încunoștința. A! dar uitasem să te înștiințez. Mîine seară sîntem invitați în oraș la masă. ARGHEZI, P. T. 134. Turturica ajunsese la Împăratul-Verde și-l înștiințase. CREANGĂ, P. 277. Lăpușneanul, pre care îl înștiințase de pornirea norodului, trimise pre armașul să-i întrebe ce vor și ce cer. NEGRUZZI, S. I 153. ◊ Refl. pas. (Învechit) Acest sunet, acest nume valurile îl primesc; Unul altuia îi spune; Dunărea se-nștiințează. ALEXANDRESCU, P. 133.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNȘTIINȚA ~ez tranz. (persoane) A pune în cunoștință de cauză; a pune la curent a anunța; a informa. /în + știință
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înștiințà v. a face cunoscut, a da de știre, a anunța, a notifică. [V. știință].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înștiințéz v. tr. (în și știință. V. încunoștiințez). Anunț, aduc orĭ trimet știre, informez: înștiințez pe cineva de ceva. – Fals încunoștiințez (un cuv. noŭ amestecat din cunoștință și înștiințez).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înștiințare (desp. -ști-in-) s. f., g.-d. art. înștiințării; pl. înștiințări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înștiințare (-ști-in-) s. f., g.-d. art. înștiințării; pl. înștiințări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înștiințare s. f. (sil. -ști-in-), g.-d. art. înștiințării; pl. înștiințări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înștiința (a ~) (desp. -ști-in-) vb., ind. prez. 1 sg. înștiințez, 3 înștiințează; conj. prez. 1 sg. să înștiințez, 3 să înștiințeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înștiința (a ~) (-ști-in-) vb., ind. prez. 3 înștiințează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înștiința vb. (sil. -ști-in-), ind. prez. 1 sg. înștiințez, 3 sg. și pl. înștiințează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înștiința
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNȘTIINȚARE s. 1. v. informare. 2. anunțare, încunoștințare, vestire, (înv.) publicare, publicație, publicuire. (~ a ceva făcută cuiva.) 3. v. anunț. 4. v. comunicare. 5. v. informație. 6. v. notă. 7. v. prevenire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNȘTIINȚARE s. 1. anunțare, informare, încunoștințare, vestire. (~ cuiva despre ceva.) 2. anunțare, încunoștințare, vestire, (înv.) publicare, publicație, publicuire. (~ a ceva făcută cuiva.) 3. (concr.) afiș, anunț, (livr.) placat, (pop.) afipt, (înv.) publicație. (O ~ anunța orarul.) 4. (concr.) anunț, aviz, comunicare, încunoștințare, mesaj. (A primit acasă o ~.) 5. (concr.) comunicare, informație, știre, veste. (O ~ de mare importanță.) 6. (concr.) notă. (O ~ de ziar.) 7. avertizare, informare, prevenire, (înv.) prevestire. (~ cuiva asupra controlului de mîine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNȘTIINȚA vb. 1. v. informa. 2. v. comunica. 3. a anunța, a încunoștința, a vesti, (înv.) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 4. v. preveni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNȘTIINȚA vb. 1. a anunța, a aviza, a informa, a încunoștința, a vesti. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a anunța, a comunica, a informa, a încunoștința, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilv. și Ban.) a știrici. (Vă ~ că trebuie să fiți prezenți.) 3. a anunța, a încunoștința, a vesti, (înv.) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 4. a avertiza, a informa, a preveni, (prin Transilv. și Ban.) a priti, (înv.) a prevesti. (Te ~ că mîine vine controlul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
înștiințare, înștiințări s. f. (intl.) sentință de condamnare penală.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: în-ști-in-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: în-ști-in-ța
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
înștiințare, înștiințărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a înștiința și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: anunț informație veste încunoștințare știre
- Am primit înștiințare că din Niș a și pornit... sol... împuternicit. DAVILA, V. V. 79. DLRLC
-
etimologie:
- înștiința DEX '09 DEX '98
înștiința, înștiințezverb
- 1. A aduce la cunoștință; a da de știre. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: anunța informa încunoștința
- A! dar uitasem să te înștiințez. Mîine seară sîntem invitați în oraș la masă. ARGHEZI, P. T. 134. DLRLC
- Turturica ajunsese la Împăratul-Verde și-l înștiințase. CREANGĂ, P. 277. DLRLC
- Lăpușneanul, pre care îl înștiințase de pornirea norodului, trimise pre armașul să-i întrebe ce vor și ce cer. NEGRUZZI, S. I 153. DLRLC
- 1.1. A lua cunoștință, a prinde de veste. DEX '09 DEX '98sinonime: afla
- Acest sunet, acest nume valurile îl primesc; Unul altuia îi spune; Dunărea se-nștiințează. ALEXANDRESCU, P. 133. DLRLC
-
-
etimologie:
- În + știință DEX '09 DEX '98