3 intrări
24 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- relaționale (3)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EMIGRAT, -Ă, emigrați, -te, s. m. și f., adj. Emigrant. – V. emigra. Cf. fr. émigré.
emigrat, ~ă [At: HELIADE, O. II 408 / Pl: ~ați, ~e / E: emigra] 1 smf Emigrant (1) Si: refugiat. 2 smfa Migrator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRAT, -Ă, emigrați, -te, s. m. și f., adj. Emigrant. – Din fr. émigré.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
EMIGRAT, -Ă, emigrați, -te, s. m. și f. Persoană care a plecat din patria sa și s-a stabilit într-o țară străină, forțat de anumite împrejurări politice, economice etc.; expatriat. A călcat legea, forțînd ușa închisorii, în calitatea de membru al comitetului, ca să ajute un emigrat. CAMIL PETRESCU, T. II 583. În... această societate de emigrați și de localnici, două persoane numai îmi făcură o întipărire neștearsă. NEGRUZZI, S. I 218.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRAT, -Ă s.m. și f. Emigrant. [Cf. fr. émigré].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRA, emigrez, vb. I. Intranz. A-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
emigra vi [At: ASACHI, L. 21/20 / Pzi: ~rez / E: fr émigrer, lat emigrare] 1 (D. oameni sau colectivități umane) A pleca din țara de origine și a se stabili definitiv sau temporar în alta, forțat de împrejurări sociale, politice, economice etc. Si: a se expatria Cf a bejenări, a imigra, a migra (1), a pribegi, a se refugia, (înv) a bejeni. 2 (Rar) A migra (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRA, emigrez, vb. I. Intranz. A pleca din patrie și a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
EMIGRA, emigrez, vb. I. Intranz. A pleca din patrie și a se stabili pentru un timp mai îndelungat sau pentru totdeauna în altă țară, adesea forțat de anumite împrejurări politice, economice etc.; a se expatria. V. băjeni, băjenări.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRA vb. I. intr. A-și părăsi locul de baștină, țara, pentru a se stabili în altă țară. [< fr. émigrer, it., lat. emigrare < lat. ex – afară, migrare – a se duce].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMIGRA vb. intr. a părăsi propria țară pentru a se stabili definitiv într-o țară străină; a se expatria. (< fr. émigrer, lat. emigrare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A EMIGRA ~ez intranz. A părăsi patria pentru a se stabili în altă țară; a se expatria. [Sil. e-mi-gra] /<fr. émigrer, lat. emigrare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
emigrà v. 1. a-și părăsi țara și a se așeza într’alta; 2. se zice de păsările care schimbă locul după climă: rândunelele emigrează în Septemvrie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*emigréz v. intr. (lat. é-migro, -áre). Părăsesc o țară ca să mă stabilesc în alta: a emigra din Eŭropa în America.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emigrat (desp. -mi-grat) adj. m., s. m., pl. emigrați; adj. f., s. f. emigrată, pl. emigrate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
emigrat (-mi-grat) adj. m., s. m., pl. emigrați; adj. f., s. f. emigrată, pl. emigrate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emigrat s. m., adj. m. (sil. -grat), pl. emigrați; f. sg. emigrată, pl. emigrate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
emigra (a ~) (a se expatria) (desp. -mi-gra) vb., ind. prez. 1 sg. emigrez, 3 emigrează; conj. prez. 1 sg. să emigrez, 3 să emigreze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
emigra (a ~) (a se expatria) (-mi-gra) vb., ind. prez. 3 emigrează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emigra (a pleca din patrie și a se stabili în altă țară) vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. emigrez, 3 sg. și pl. emigrează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EMIGRA vb. a se expatria, a pribegi, (înv. și livr.) a se desțăra, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EMIGRA vb. a se expatria, a pribegi, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A emigra ≠ a se repatria
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
emigra, emigrez v. i. (deț.) a evada.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: e-mi-grat
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: e-mi-grat
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: e-mi-gra
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
emigrat, emigrațisubstantiv masculin
-
- A călcat legea, forțînd ușa închisorii, în calitatea de membru al comitetului, ca să ajute un emigrat. CAMIL PETRESCU, T. II 583. DLRLC
- În... această societate de emigrați și de localnici, două persoane numai îmi făcură o întipărire neștearsă. NEGRUZZI, S. I 218. DLRLC
-
etimologie:
- emigra DEX '09
- émigré DEX '09 DEX '98 DN
emigra, emigrezverb
- 1. A-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. DEX '09 DLRLC DNsinonime: expatria
etimologie:
- émigrer DEX '09 DEX '98 DN
- emigrare DEX '09 DEX '98 DN