înceta¹ [At: CORESI, EV. 254/6 / Pzi: ~tez, (reg) încet / E: ml *qu(i)eto, -are] 1-2 vti (D. elemente ale naturii sau fenomene; îoc a fi agitat) A se liniști. 3-4 vti (D. boli, griji, dureri etc.) A dispărea. 5-6 vti (D. persoane cuprinse de neliniște) A se calma. 7-8 vti (îf încetează!) Astâmpără-te! 9-10 vti A (se) opri dintr-o acțiune.12 vti (Îlv) A ~ din viață A muri. 13-14 vti (D. izvoare) (A fi secat sau) a seca. 15 vi (îlv) A ~ din gură A tăcea. 16 vi (Îe) A ~ de la ceva A nu mai persevera. 17-18 vti (Îe) A ~ de a vedea A-și pierde vederea. 19 vt (Rar) A întrerupe. 20-21 vti (Îvr) A (se) devaloriza. 22 vt A încetini. 23 vi (Înv) A se extenua.

ÎNCETA, încetez, vb. I. Intranz. A se opri (în cursul unei acțiuni), a nu mai continua. Ploaia încetase de cu noaptea. REBREANU, R. I 175. Muzica încetase de mult. EMINESCU, N. 47. Să încetezi cu omorul, să nu mai văd capete tăiete. NEGRUZZI, S. I 147. Manole-mi ofta, Din plîns Înceta. TEODORESCU, P. P. 466. ◊ Tranz. Ochii ei, două izvoare secate, încetase de a mai vărsa lacrimi. EMINESCU, N. 28. Încetează plînsul tău. ALECSANDRI, P. A. 133. Meseni, vă ospătați, Veselia nu-ncetați. TEODORESCU, P. P. 621. ♦ A dispărea, a se pierde, a nu mai exista. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel într-a veșniciei noapte pururea adîncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă. EMINESCU, O. I 133. ◊ Expr. A înceta din viață = a muri, a deceda. – Prez. ind. și: încet (MACEDONSKI, O. I 239, RETEGANUL, P. I 12, ȘEZ. VI 132).

A ÎNCETA ~ez 1. intranz. A(-și) opri desfășurarea; a conteni. Uzina și-a ~at activitatea. ◊ ~ din viață a muri. 2. tranz. A face să nu mai aibă loc; a conteni. Zgomotul din stradă a încetat. /<lat. quetare

încetà v. 1. a nu mai continua; 2. a se sfârși: a încetat din vieață.

ceta v vz înceta

1) încetéz v. intr. (d. încet). Nu maĭ continuŭ, contenesc, stîmpesc, tinchesc: ploaĭa a încetat de tot saŭ puțin. Încetez din viață, mor. V. tr. Opresc, sfîrșesc: încetez vorba, acțiunea.

2) încetéz v. tr. (d. ceată; vsl. četati sen, a se înceta). Vechĭ. Bag în ceată. V. refl. Mă bag în ceată, mă asociez. – Și încitez și încitesc.

înceta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încetez, 3 încetează; conj. prez. 1 sg. să încetez, 3 să înceteze

înceta (a ~) vb., ind. prez. 3 încetează

înceta vb., ind. prez. 1 sg. încetez, 3 sg. și pl. încetează, perf. s. 1 sg. încetai; conj. prez. 3 sg. și pl. înceteze

ÎNCETA vb. 1. a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) sista, a(-și) suspenda. (Uzina și-a ~ activitatea.) 2. a conteni, a (se) întrerupe, a (se) opri, a părăsi. (Au ~ lucrul în semn de protest.) 3. v. opri. 4. v. întrerupe. 5. a amuți, a dispărea, a se liniști, a muți, a se potoli, a se stinge. (Toate zgomotele au ~ în stradă.) 6. a dispărea, a trece, (astăzi rar) a se sparge. (Primejdia, durerea a ~.) 7. v. sfârși. 8. a conteni, a se curma, a se opri, a se potoli, a se sfârși, a sta, a se termina, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (prin Ban.) a se prorupe, (Mold.) a tinchi, (înv.) a se precurma. (Vijelia, ploaia a ~.)

ÎNCETA vb. 1. a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) sista, a(-și) suspenda. (Uzina și-a ~ activitatea.) 2. a conteni, a (se) întrerupe, a (se) opri, a părăsi. (Au ~ lucrul în semn de protest.) 3. a conteni, a se întrerupe, a se opri, (Mold. și Bucov.) a stîmpi, (înv.) a pristoi. (A ~ din cîntat, din citit, cu vorba.) 4. a se curma, a se întrerupe, a se opri, (fig.) a se frînge. (Cîntecul a ~ brusc.) 5. a amuți, a dispărea, a se liniști, a muți, a se potoli, a se stinge. (Toate zgomotele au ~ în stradă.) 6. a dispărea, a trece, (astăzi rar) a se sparge. (Primejdia, durerea a ~.) 7. a pieri, a se sfîrși. (Fericirea lui a ~.) 8. a conteni, a se curma, a se opri, a se potoli, a se sfîrși, a sta, a se termina, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (prin Ban.) a se prorupe, (Mold.) a tinchi, (înv.) a se precurma. (Vijelia, ploaia a ~.)

A înceta ≠ a continua

Et le combat cessa faute de combattants (fr. „Și lupta încetă din lipsă de combatanți”) – Corneille, Cidul (act. IV, sc. 3). Viteazul spaniol Rodriguez (Cidul), povestind regelui cum în bătălia sa cu maurii i-a secerat pe toți, termină cu versul de mai sus. Deși extras dintr-o tragedie, citatul e folosit mai totdeauna cu o nuanță comică, zeflemistă. De pildă, reterindu-ne la o dezbatere care se termină repede din lipsă de vorbitori, putem utiliza versul de mai sus: „Et le combat cessa faute de combattants!”. LIT.