19 definiții pentru sudalmă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUDALMĂ, sudălmi, s. f. (Pop.) Înjurătură, ocară. – Din magh. szidalom (influențat, probabil, de sudui).

SUDALMĂ, sudălmi, s. f. (Pop.) Înjurătură, ocară. – Din magh. szidalom (influențat, probabil, de sudui).

sudalmă sf [At: URECHE, L. 174 / V: (înv) sid~, (reg) ~dălnă / Pl: ~dălmi, ~me / E: mg szidalom] (Pop) 1 Înjurătură. 2 Ocară (1).

SUDALMĂ, sudălmi, s. f. (Popular) Înjurătură. Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi, Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate. STANCU, C. 133. Sudălmile i se incîlciră în cerul gurii pînă se înecară într-un scrîșnit. REBREANU, R. II 249. Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele-i sudălmi. ODOBESCU, S. I 174. – Pl. și: sudalme (CAMILAR, N. I 34, STANCU, D. 26, RETEGANUL, P. III 27).

SUDALMĂ sudălmi f. Vorbă sau expresie injurioasă; înjurătură. /<ung. szidalom

sudalmă f. înjurătură: zadarnicele-i sudălmi OD. [Ung. SZIDALOM].

sudálmă f., pl. e și ălmĭ (ung. szidalom. Cp. cu valma). Mold. Trans. Suduĭală, înjurătură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!sudalmă (pop.) s. f., g.-d. art. sudalmei; pl. sudalme

sudalmă (pop.) s. f., g.-d. art. sudălmii; pl. sudălmi

sudalmă s. f., g.-d. art. sudălmii; pl. sudălmi

sudalmă s. f., pl. sudălmi (sudalme)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUDALMĂ s. v. afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, rușine, umilință.

sudalmă s. v. AFRONT. INJURIE. INSULTĂ. ÎNJURĂTURĂ. JIGNIRE. OCARĂ. OFENSĂ. RUȘINE. UMILINȚĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sudalmă (-ălmi), s. f. – Injurie, înjurătură, ofensă, ocară. Mag. szidalom (Cihac, II, 527; Gáldi, Dict., 97). La aceeași familie aparține sudui, vb. (a înjura, a ocărî), din mag. szidni.Der. suduitor, adj. (care suduie); suduitură, s. f. (injurie, ofensă).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sudalmă, sudalme, sudălmi, s.f. – (reg.) Înjurătură, ofensă, ocară: „Și-odată, când a fost Casa Dracilor mai plină de feciori și fete, acolo după miezul nopții, odată s-aud niște floșcoieli, țipotituri și sudălmi și vorbe spurcate, cum n-ai mai auzit în veci” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 146). – Din magh. szidalom „ocară” (influențat, probabil, de sudui) (Șăineanu, Scriban; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

sudalmă, sudălmi, s.f. – Înjurătură, ofensă, ocară. – Din magh. szidalom (Cihac, Galdi cf. DER).

Intrare: sudalmă
sudalmă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sudalmă
  • sudalma
plural
  • sudălmi
  • sudălmile
genitiv-dativ singular
  • sudălmi
  • sudălmii
plural
  • sudălmi
  • sudălmilor
vocativ singular
plural
sudalmă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sudalmă
  • sudalma
plural
  • sudalme
  • sudalmele
genitiv-dativ singular
  • sudalme
  • sudalmei
plural
  • sudalme
  • sudalmelor
vocativ singular
plural
sudălnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sidalmă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sudalmă, sudălmisubstantiv feminin

  • 1. popular Ocară, înjurătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi, Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate. STANCU, C. 133. DLRLC
    • format_quote Sudălmile i se încîlciră în cerul gurii pînă se înecară într-un scrîșnit. REBREANU, R. II 249. DLRLC
    • format_quote Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele-i sudălmi. ODOBESCU, S. I 174. DLRLC
etimologie:
  • limba maghiară szidalom (influențat, probabil, de sudui). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.