opțiuni
  • info

6 definiții pentru șoptire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOPTIRE, șoptiri, s. f. Acțiunea de a șopti și rezultatul ei; șoptit1. – V. șopti.

ȘOPTIRE, șoptiri, s. f. Acțiunea de a șopti și rezultatul ei; șoptit1. – V. șopti.

șoptire sf [At: ST. LEX. 17372 / Pl: ~ri / E: șopti] 1 Vorbire fără participarea coardelor vocale sau cu voce scăzută Si: șoaptă (1), (rar) șopteală (1), șoptit1 (1), (reg) șopăcăială, șopăcăit (1), șopăială, șopăire, șopăit (1), șoporoială (1), șopot1, șopotire (1), șoșăială (2), șoșoire (2), șoșoit (2), șoșoneală (1), șoșot (2), șușoteală (1), șușotire (1), șușotit (1), șușuială (3), șușuire (3), șușuit1 (3), șușuitură (2). 2 (Înv) Denunțare (2).

ȘOPTIRE, șoptiri, s. f. Acțiunea de a șopti și rezultatul ei; vorbire în șoaptă. I se păru c-aude șoptirea acelor moșnegi bătrîni, cari, pe cînd era mic, îi povesteau în timp de iarnă povești fantastice. EMINESCU, N. 47. ♦ Fig. Murmur, susur (de iarbă, de apă, de frunze). Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene... Prin frunze aiurează șoptirile-i alene. EMINESCU, O. I 97. Iarba cîmpului Naște prin șoptire Scumpa amintire. ALECSANDRI, P. III 127.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șoptire s. f., g.-d. art. șoptirii; pl. șoptiri

șoptire s. f., g.-d. art. șoptirii; pl. șoptiri

șoptire s. f., g.-d. art. șoptirii; pl. șoptiri

Intrare: șoptire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoptire
  • șoptirea
plural
  • șoptiri
  • șoptirile
genitiv-dativ singular
  • șoptiri
  • șoptirii
plural
  • șoptiri
  • șoptirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șoptire, șoptirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a șopti și rezultatul ei; șoptit (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șoptit
    • format_quote I se păru c-aude șoptirea acelor moșnegi bătrîni, cari, pe cînd era mic, îi povesteau în timp de iarnă povești fantastice. EMINESCU, N. 47. DLRLC
    • 1.1. figurat Susur (de iarbă, de apă, de frunze). DLRLC
      sinonime: murmur susur
      • format_quote Căci vîntul adunat-a de flori de tei troiene... Prin frunze aiurează șoptirile-i alene. EMINESCU, O. I 97. DLRLC
      • format_quote Iarba cîmpului Naște prin șoptire Scumpa amintire. ALECSANDRI, P. III 127. DLRLC
etimologie:
  • vezi șopti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.