opțiuni
  • info

15 definiții pentru îndumnezei

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDUMNEZEI, îndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A diviniza. ♦ A glorifica, a preamări. – În + Dumnezeu.

îndumnezei [At: CORESI, EV. 497/18 / V: (înv) ~ia / Pzi: ~esc / E: în- + Dumnezeu] 1 vt (Liv) A diviniza. 2 vt (Liv) A preamări. 3 vr (Fig) A deveni asemănător cu Dumnezeu. 4 vr (Rel; d. credincioși) A participa la viața lui Dumnezeu prin energiile divine necreate. 5 vr (D. natura umană) A se transfigura, devenind, în limitele proprii, perfectă.

ÎNDUMNEZEI, îndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Livr.) A diviniza. ♦ A glorifica, a preamări. – În + Dumnezeu.

ÎNDUMNEZEI, îndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Livresc) A zeifica. Geniul grec... a îndumnezeit pe acești inventatori primitivi [ai focului]. GHEREA, ST. CR. III 189. ♦ A glorifica, a preamări, a diviniza. Eu am îndumnezeit în accente nepieritoare o franțușcă (= franțuzoaică) cu ochelari și cu ciuboțele. HOGAȘ, DR. II 61.

A ÎNDUMNEZEI ~iesc tranz. 1) A trata ca pe o divinitate; a diviniza; a zeifica. 2) fig. A ridica în slavă; a slăvi; a glorifica; a elogia; a cânta; a exalta. /în + Dumnezeu

îndumnezeì v. a diviniza: zile luminoase, ’ndumnezeite AL.

îndumnezeia v vz îndumnezei

îndumnezeĭésc v. tr. (d. Dumnezeŭ). Deific, divinizez. Vechĭ. Îndumnezeĭez (v. intr.). Devin zeŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndumnezei (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndumnezeiesc, 3 sg. îndumnezeiește, imperf. 1 îndumnezeiam; conj. prez. 1 sg. să îndumnezeiesc, 3 să îndumnezeiască

îndumnezei (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndumnezeiesc, imperf. 3 sg. îndumnezeia; conj. prez. 3 să îndumnezeiască

îndumnezei vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndumnezeiesc, imperf. 3 sg. îndumnezeia; conj. prez. 3 sg. și pl. îndumnezeiască

îndumnezeiesc, -zeiască 3 conj., -zeiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDUMNEZEI vb. v. deifica, diviniza, zeifica.

îndumnezei vb. v. DEIFICA. DIVINIZA. ZEIFICA.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

îndumnezei, îndumnezeisc vb. IV. Tranz. A adora pe cineva ca pe Dumnezeu; a diviniza, a preamări. ♦ A glorifica, a preamări. ♦ Refl. A deveni asemănător cu Dumnezeu. – Din pref. în- + Dumnezeu.

Intrare: îndumnezei
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndumnezei
  • ‑ndumnezei
  • îndumnezeire
  • ‑ndumnezeire
  • îndumnezeit
  • ‑ndumnezeit
  • îndumnezeitu‑
  • ‑ndumnezeitu‑
  • îndumnezeind
  • ‑ndumnezeind
  • îndumnezeindu‑
  • ‑ndumnezeindu‑
 singular plural
  • îndumnezeiește
  • ‑ndumnezeiește
  • îndumnezeiți
  • ‑ndumnezeiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndumnezeiesc
  • ‑ndumnezeiesc
 (să)
  • îndumnezeiesc
  • ‑ndumnezeiesc
  • îndumnezeiam
  • ‑ndumnezeiam
  • îndumnezeii
  • ‑ndumnezeii
  • îndumnezeisem
  • ‑ndumnezeisem
a II-a (tu)
  • îndumnezeiești
  • ‑ndumnezeiești
 (să)
  • îndumnezeiești
  • ‑ndumnezeiești
  • îndumnezeiai
  • ‑ndumnezeiai
  • îndumnezeiși
  • ‑ndumnezeiși
  • îndumnezeiseși
  • ‑ndumnezeiseși
a III-a (el, ea)
  • îndumnezeiește
  • ‑ndumnezeiește
 (să)
  • îndumnezeiască
  • ‑ndumnezeiască
  • îndumnezeia
  • ‑ndumnezeia
  • îndumnezei
  • ‑ndumnezei
  • îndumnezeise
  • ‑ndumnezeise
plural I (noi)
  • îndumnezeim
  • ‑ndumnezeim
 (să)
  • îndumnezeim
  • ‑ndumnezeim
  • îndumnezeiam
  • ‑ndumnezeiam
  • îndumnezeirăm
  • ‑ndumnezeirăm
  • îndumnezeiserăm
  • ‑ndumnezeiserăm
  • îndumnezeisem
  • ‑ndumnezeisem
a II-a (voi)
  • îndumnezeiți
  • ‑ndumnezeiți
 (să)
  • îndumnezeiți
  • ‑ndumnezeiți
  • îndumnezeiați
  • ‑ndumnezeiați
  • îndumnezeirăți
  • ‑ndumnezeirăți
  • îndumnezeiserăți
  • ‑ndumnezeiserăți
  • îndumnezeiseți
  • ‑ndumnezeiseți
a III-a (ei, ele)
  • îndumnezeiesc
  • ‑ndumnezeiesc
 (să)
  • îndumnezeiască
  • ‑ndumnezeiască
  • îndumnezeiau
  • ‑ndumnezeiau
  • îndumnezeiră
  • ‑ndumnezeiră
  • îndumnezeiseră
  • ‑ndumnezeiseră
îndumnezeia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndumnezei, îndumnezeiescverb

  • 1. rar Deifica, diviniza, zeifica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deifica diviniza zeifica
    • format_quote Geniul grec... a îndumnezeit pe acești inventatori primitivi [ai focului]. GHEREA, ST. CR. III 189. DLRLC
    • 1.1. Glorifica, preamări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: glorifica preamări
      • format_quote Eu am îndumnezeit în accente nepieritoare o franțușcă (= franțuzoaică) cu ochelari și cu ciuboțele. HOGAȘ, DR. II 61. DLRLC
etimologie:
  • În + Dumnezeu DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.