12 definiții pentru zvânturat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZVÂNTURÁT, -Ă, zvânturați, -te, adj. Ușuratic, flușturatic, nesocotit, aiurit; p. ext. zburdalnic; zvăpăiat, zvânturatic. ♦ (Substantivat; înv.) Aventurier; pribeag. – V. zvântura.

ZVÂNTURÁT, -Ă, zvânturați, -te, adj. Ușuratic, flușturatic, nesocotit, aiurit; p. ext. zburdalnic; zvăpăiat, zvânturatic. ♦ (Substantivat; înv.) Aventurier; pribeag. – V. zvântura.

zvânturat, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 387 / S și: sv~ / Pl: ~ați, ~e / E: zvântura] (Fam) 1-2 a (D. oameni) Zvăpăiat (1-2). 3 a (Îvr) Nefericit. 4 a (D. manifestări ale oamenilor) Care exprimă vioiciune. 5 a (D. manifestări ale oamenilor) Neastâmpărat. 6 a (Pex) Aventuros (16). 7 sm (Înv) Aventurier (1).

ZVÂNTURÁT, -Ă, zvânturați, -te, adj. Ușuratic, flușturatic, nesocotit; p. ext. zburdalnic; zvăpăiat. ♦ (Substantivat, înv.) Aventurier; pribeag. – V. zvântura[1].[1]

  1. [1]Zvântura nu figurează în DLRM! — gall

ZVÂNTURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care privește totul cu ușurință; lipsit de seriozitate; ușuratic. 2) (mai ales despre copii) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr; neastâmpărat; zburdalnic; zvăpăiat; zbanghiu. 3) Care este înclinat spre aventuri; căruia îi plac aventurile. /v. a se zvântura

ZVÎNTURÁT, -Ă, zvînturați, -te, adj. Ușuratic, flușturatic, nesocotit; p. ext. zburdalnic, zvăpăiat. Împotriva acestui fecior zvînturat al mazilului Antonie sînt și alte pîri. Stăpînul nostru l-a mai certat o dată pentru nebuniile lui. SADOVEANU, Z. C. 282. Alexandru ducea viață zvînturată de boier tînăr. id. P. 34. ♦ (Substantivat) Om flușturatic; p. ext. aventurier, vîntură-țară; pribeag. Un zvînturat! un englez care nu-i pasă nici de el, nici de treizeci de oameni ce-l însoțesc! La TDRG. La provocări sumețe de-un soi de zvînturat, Arunc disprețul. ALECSANDRI, T. II 81. Eu, un pribeag din lume, un zvînturat străin, în casa ta mănoasă căzut chiar din senin multă lume călcat-am, pribegind. ALECSANDRI, T. II 67.

svânturat a. și m. aventurier: o mică oaste de svânturați AL.

vînturát, -ă adj. Care s’a vînturat pin lume, aventurier, haĭmana, nestatornic. Fig. Zvăpăĭat, nestatornic. – Și zv-.

zvînturát(ic), V. vînturatic.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZVÂNTURÁT adj. 1. v. neserios. 2. v. zburdalnic.

ZVÂNTURÁT s. v. aventurier.

ZVÎNTURAT adj. 1. flușturatic, fluturatic, frivol, neserios, ușuratic, vînturatic, zvînturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) zărpălatic, zburatic, zburdalnic, (Mold.) sprințar, zbrehui, (înv.) vînturos. (Un bărbat ~.) drăcos, neastîmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbînțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvînturatic, (pop.) zbanghiu, (reg.) sturlubatic, sturluibat, (prin Olt.) saitoc, (Transilv.) șulhetic, (înv.) zburdatic, zburdător. (Copil ~.)

Intrare: zvânturat
zvânturat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvânturat
  • zvânturatul
  • zvânturatu‑
  • zvântura
  • zvânturata
plural
  • zvânturați
  • zvânturații
  • zvânturate
  • zvânturatele
genitiv-dativ singular
  • zvânturat
  • zvânturatului
  • zvânturate
  • zvânturatei
plural
  • zvânturați
  • zvânturaților
  • zvânturate
  • zvânturatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zvânturat

  • 1. Care privește totul cu ușurință; lipsit de seriozitate.
    • 1.1. prin extensiune (Mai ales despre copii) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr.
      exemple
      • Împotriva acestui fecior zvînturat al mazilului Antonie sînt și alte pîri. Stăpînul nostru l-a mai certat o dată pentru nebuniile lui. SADOVEANU, Z. C. 282.
        surse: DLRLC
      • Alexandru ducea viață zvînturată de boier tînăr. SADOVEANU, P. 34.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (și) substantivat învechit Om flușturatic.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Un zvînturat! un englez care nu-i pasă nici de el, nici de treizeci de oameni ce-l însoțesc! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • La provocări sumețe de-un soi de zvînturat, Arunc disprețul. ALECSANDRI, T. II 81.
        surse: DLRLC
      • Eu, un pribeag din lume, un zvînturat străin, în casa ta mănoasă căzut chiar din senin multă lume călcat-am, pribegind. ALECSANDRI, T. II 67.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi zvântura
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX