18 definiții pentru zugrăvi zugrăfi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
zugrăvi [At: PRAV. 250 / V: (înv) zogrăfi, (reg) ~ăi, (îvr) zog~ / S și: sugrăvi / Pzi: ~vesc / E: zugrav] 1 vt (Liv; c. i. imagini, modele) A reprezenta pe pânză, pe hârtie, pe sticlă etc., cu ajutorul pensulei și al culorilor. 2-3 vta (Înv) A picta (prost). 4 vt (Înv) A desena (1). 5 vt (Înv) A schița. 6 vt (Îvr) A tatua. 7 vi (Îvr; pex) A grava. 8 vt (Îvr) A scrie (caligrafic). 9 vt (Îvr; fig) A contura (1). 10 vt (Îvr; fig) A întipări. 11 vt (Înv; fig; c. i. idei, noțiuni etc.) A desemna prin semne grafice. 12 vt (Rar; fig) A ilustra prin gesturi. 13 vt (C. i. obiectele, materialul pe care se execută pictura) A împodobi cu picturi Si: a picta. 14 vt (Pex; fig) A împodobi. 15 vt (Fig) A înfrumuseța. 16 vt (Îrg) A colora (cu vopsea) Si: a vopsi. 17-18 vtr (Fam; dep; d. femei) A (se) farda (2). 19 vt (Îvr; c. i. unghii) A lăcui. 20 vt (Îvr) A murdări. 21 vt (C. i. opera de artă executată) A realiza cu mijloacele specifice picturii (2) Si: a picta, (îvp) a scrie, (înv) a pictura, a zografisi (1), (reg) a pângăli. 22 vt A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu un strat de var sau humă (amestecat cu o culoare), uneori cu desene care imită tapetul Si: a spoi, a vărui, (pop) a vopsi, (înv) a zografisi (2). 23-24 vtr A (se) evidenția (1, 3). 25-26 vtr A (se) contura (1). 27-28 vtr A (se) reflecta. 29 vr (D. stări psihice) A se imprima pe figura cuiva. 30 vt (Lit; pan; c. i. ființe, situații, întâmplări, stări sufletești etc.) A înfățișa (sugestiv) prin cuvinte Si: a caracteriza, a descrie, a prezenta, a reda. 31 vt (Înv) A prezenta în mod fals.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri cu o zugrăveală. (Refl. pas.) Odăile se zugrăviră și se mobilară cu gust. NEGRUZZI, S. I 72. 2. Tranz. (Astăzi rar) A picta, a împodobi cu picturi. Din mijlocul curții se-nalță strălucitoare biserica cea mare – zugrăvită pe dinlăuntru de maestrul nostru Grigorescu. VLAHUȚĂ, O. A. II 183. Ia privește-i cum... se uită țintă în ochii noștri, parc-au de gînd să ne zugrăvească. CREANGĂ, A. 39. De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceia babacă te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. ◊ Fig. Moaie pana în coloarea unor vremi demult trecute, Zugrăvește din nou, iarăși, pînzele posomorite. EMINESCU, O. I 32. ♦ A contura litere (v. scrie); a desena. A ajuns a cunoaște semnele cu ochii, a le zugrăvi tremurat pe tăbliță. SADOVEANU, M. C. 71. El știa scrie cît îi trebuia pentru a-și zugrăvi iscălitura cu niște litere ca talpa gîștei. GANE, N. II 4. Zugrăvea nu știu ce cu plumbul pe hîrtie. ALECSANDRI, T. I 345. ♦ A trasa. Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite. EMINESCU, O. IV 114. 3. Refl. Fig. A se profila, a se contura; a se proiecta, a se reflecta. Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș crescut cu bălării. REBREANU, R. I 70. Ușa casei se deschise și, pe fundul de lumină slabă a privazului ei, se zugrăvi repede, în linii de umbră, chipul mărunt al unei femei. HOGAȘ, M. N. 77. Dumbrăvile lor întunecoase de pe maluri se zugrăveau, în fundul rîului, cît părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. EMINESCU, N. 66. ◊ Tranz. Vezi departe munții mari Cum își Zugrăvesc în soare Piscuri vinete spre cer. TOPÎRCEANU, B. 26. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. EMINESCU, O. I 152. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se reflecta pe figura cuiva, a se exterioriza prin expresia pe care o imprimă figurii. Cu rușinea zugrăvită-n față. CREANGĂ, A. 75. Mare grijă, mare supărare se zugrăvea pre fețele lor. CONTEMPORANUL, III 773. Pe față i se zugrăvea o durere adîncă. ib. VII 108. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte; a descrie. Cînd Bălcescu zugrăvește un tablou în mișcare... narațiunea se face la imperfect. VIANU, S. 75. Cunoscători ai țărănimii i-au zugrăvit... situația de-acolo mult mai îngrijorătoare, rebreanu, R. I 261. În Conu Leonida, Caragiale a zugrăvit o clasă întreagă de oameni. IBRĂILEANU, S. 63. [Poeziile populare] ne zugrăvesc obiceiurile și ne arată ideile și sentimentele veacului. BĂLCESCU, O. I 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri cu un strat de var amestecat cu humă (și diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena; p. ext. a scrie. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se întipări pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A ZUGRĂVÍ ~ésc 1. tranz. 1) (pereți) A acoperi cu un strat de apă de var sau de humă (și coloranți), iar uneori și cu desene care imită tapetul. 2) (tablouri, portrete, peisaje etc.) A reprezenta în imagini cu ajutorul pensulei și al culorilor; a picta. 3) A reprezenta sau a sugera prin desen; a desena. 4) (litere) A scrie caligrafic; a caligrafia. 5) (gânduri, sentimente, idei etc.) A prezenta prin cuvinte sau printr-un mijloc artistic; a exprima; a reflecta; a reda. 6) A face să se zugrăvească; a desena; a contura; a profila. 2. intranz. A fi zugrav; a practica ocupația de zugrav. /Din zugrav
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ZUGRĂVÍ pers.3 se ~éște intranz. 1) A se închega în contururi precise; a căpăta forme distincte; a se profila; a se contura; a se desena; a se delimita. 2) (despre stări psihice) A căpăta manifestare exterioară; a se exterioriza. /Din zugrav
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zugrăvi v. 1. a picta, a orna cu picturi; 2. fig. a depinge.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zogrăfi v vz zugrăvi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zogrăvi v vz zugrăvi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zugrăi v vz zugrăvi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zugrăvésc v. tr. (d. zugrav). Pictez (maĭ ales grosolan): a zugrăvi părețiĭ. Fig. Descriŭ, maĭ ales defavorabil: răŭ ĭ-a zugrăvit! – Vechĭ și -ăfesc și zografisésc (ngr. zografízo).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zugrăví vb. (sil. -gră-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. zugrăveáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ZUGRĂVÍ vb. 1. (pop.) a vopsi, (înv.) a zografisi. (A ~ camera.) 2. v. picta. 3. a contura, a înfățișa, a prezenta. (~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 4. v. descrie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZUGRĂVÍ vb. v. desena.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zugrăvi vb. v. DESENA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ZUGRĂVI vb. 1. (pop.) a vopsi, (înv.) a zografisi. (A ~ camera.) 2. a picta, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a pingăli, (înv.) a pictura, a zografisi. (A ~ un tablou; a ~ un aspect din natură.) 3. a contura, a înfățișa, a prezenta. (~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 4. a descrie, a expune, a înfățișa, a prezenta, a reda, (înv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. (A ~ într-o nuvelă viața de la țară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a zugrăvi în calciu smuls expr. (intl.) a sparge o casă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: zu-gră-vi
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
zugrăvi zugrăfi
- 1. tranzitiv A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
- exemple
- Din mijlocul curții se-nalță strălucitoare biserica cea mare – zugrăvită pe dinlăuntru de maestrul nostru Grigorescu. VLAHUȚĂ, O. A. II 183.surse: DLRLC
- Ia privește-i cum... se uită țintă în ochii noștri, parc-au de gînd să ne zugrăvească. CREANGĂ, A. 39.surse: DLRLC
- De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceia babacă te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86.surse: DLRLC
- figurat Moaie pana în coloarea unor vremi demult trecute, Zugrăvește din nou, iarăși, pînzele posomorîte. EMINESCU, O. I 32.surse: DLRLC
- 2.1. A reprezenta sau a sugera prin desen.surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: desena
- 2.2. trasasurse: DLRLC un exempluexemple
- Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite. EMINESCU, O. IV 114.surse: DLRLC
-
- exemple
- A ajuns a cunoaște semnele cu ochii, a le zugrăvi tremurat pe tăbliță. SADOVEANU, M. C. 71.surse: DLRLC
- El știa scrie cît îi trebuia pentru a-și zugrăvi iscălitura cu niște litere ca talpa gîștei. GANE, N. II 4.surse: DLRLC
- Zugrăvea nu știu ce cu plumbul pe hîrtie. ALECSANDRI, T. I 345.surse: DLRLC
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 5 exempleexemple
- Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș crescut cu bălării. REBREANU, R. I 70.surse: DLRLC
- Ușa casei se deschise și, pe fundul de lumină slabă a privazului ei, se zugrăvi repede, în linii de umbră, chipul mărunt al unei femei. HOGAȘ, M. N. 77.surse: DLRLC
- Dumbrăvile lor întunecoase de pe maluri se zugrăveau, în fundul rîului, cît părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. EMINESCU, N. 66.surse: DLRLC
- Vezi departe munții mari Cum își zugrăvesc în soare Piscuri vinete spre cer. TOPÎRCEANU, B. 26.surse: DLRLC
- Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stîncă, vîrf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește. EMINESCU, O. I 152.surse: DLRLC
- exemple
- Cu rușinea zugrăvită-n față. CREANGĂ, A. 75.surse: DLRLC
- Mare grijă, mare supărare se zugrăvea pre fețele lor. CONTEMPORANUL, III 773.surse: DLRLC
- Pe față i se zugrăvea o durere adîncă. CONTEMPORANUL, VII 108.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- Cînd Bălcescu zugrăvește un tablou în mișcare... narațiunea se face la imperfect. VIANU, S. 75.surse: DLRLC
- Cunoscători ai țărănimii i-au zugrăvit... situația de-acolo mult mai îngrijorătoare. REBREANU, R. I 261.surse: DLRLC
- În Conu Leonida, Caragiale a zugrăvit o clasă întreagă de oameni. IBRĂILEANU, S. 63.surse: DLRLC
- [Poeziile populare] ne zugrăvesc obiceiurile și ne arată ideile și sentimentele veacului. BĂLCESCU, O. I 60.surse: DLRLC
-
- surse: NODEX
etimologie:
- zugravsurse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX