23 de definiții pentru zgaibă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGAIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui; zgancă. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).

zgaibă1 sf [At: PO 206/4 / S și: sg~ / Pl: ~be și (reg) zgăibi / E: ml scabia] 1 (Reg) Râie (1). 2 (Reg) Rapăn1 (1). 3 (Înv) Lepră. 4 (Îrg) Dalac (2). 5 (Îrg; șîs zgaibe dulci) Bubă (13). 6 (Reg) Erizipel. 7 (Reg) Umflătură la copita vitelor. 8 (Reg) Boală de ochi foarte periculoasă. 9 (Pgn) Zgârietură (1). 10 (Îe) (Reg) A se ține ~ (sau ca ~ba) (de cineva) A se ține scai Si: zgaie1 (2). 11 (Reg; îe) A umbla cu ~ba A căuta ceartă. 12 Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă Si: zgancă (1). 13 (Arg) Organ genital femeiesc. 14 (Reg; fig) Persoană urâtă, slabă, rea sau neastâmpărată. 15 (Reg) Drac (1). 16 (Bot; reg; îc) ~-drăcească Rotunjoară (Homogyne alpina).

zgaibă1 s.f. 1 Bubă mică, rană, zgîrietură care a început să prindă coajă. Untul de sunătoare nu e așa de bun pentru bube, tăieturi și zgaibe, ca patlagina (DELAVR.). ♦ Coajă, crustă care se formează pe o rană prin închegarea sîngelui. Să nu rupi coaja, diavole... -N-am s-o rup... Singură se desprinde zgaiba (STANCU). 2 (pop.) Boală de ochi. 3 (pop.) Boală a vitelor, caracterizată prin apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. 4 fig. (reg.) Persoană urîtă, slabă, rea sau neastîmpărată. • pl. -e. /lat. scabia(m) = scabĭes, -ei.

ZGAIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui; zgancă. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scăbia (= scabies).

ZGAIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgîrietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sîngelui. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constînd în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).

ZGAIBĂ ~e f. 1) Bubă mică sau zgârietură care are crustă deasupra. 2) Coajă formată pe o rană sau de pe o bubă. ◊ A se ține ~ (sau ca ~a) de cineva a deranja în permanență pe cineva; a se ține scai de cineva. 3) pop. Boală a vitelor manifestată prin apariția unor bube mici pe diferite părți ale corpului. [G.-D. zgaibei] /<lat. scabia

ZGAIBĂ s. f. (Ban.) Rîie / Lepră. Zgajbĕ. Scabies. Lepra. AC, 380, Etimologie: lat. scabia. Vezi și zgăibos.

1) zgáĭbă, zgáĭbără, V. gaĭbă, gaĭbără.

2) zgáĭbă f., pl. e (alb. zgebă, zgaĭbă, d. lat. scabies, rîĭe). Vest. Zgancă, coajă de bubă. Fig. Femeĭe rea: o zgaĭbă de femeĭe. A te ține de cineva ca zgaĭba, a te tot ține de el. V. lipcă.

sgaibă f. crac: cu sgaibele în sus [V. gaibă].

sgaibă f. Mold. rană ce a început a prinde coajă. [Lat. SCABIES].

gáĭbă și zgáĭbă (Munt.) f., pl. e, gáĭbără și zg- (Mold. sud) f., pl. ere, gaĭbarác și zg- (Munt.) n., pl. e, și gáĭdă (Mold.) și zg- (Olt.) f., pl. e (turc. bg. gáĭda, cimpoĭ, cuv. transmis de Arabĭ d. sp. gaita, cimpoĭ, piem. gaida, long. gaida, vîrf de săgeată. Cp. cu fluier, care înseamnă și „țurloĭ”). Fam. Iron. Pl. Cracĭ: se dete cu zgaĭdele’n sus (NPl. Ceaur, 15 și 20) Zgaĭbarac în VR. 1927, 5, 153. V. cĭoantă, gambă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zgaibă (pop.) s. f., g.-d. art. zgaibei; pl. zgaibe

zgaibă (pop.) s. f., g.-d. art. zgaibei; pl. zgaibe

zgaibă s. f., g.-d. art. zgaibei; pl. zgaibe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZGAIBĂ s. v. bubiță, bubuliță, coajă, crustă, pojghiță.

zgaibă s. v. BUBIȚĂ. BUBULIȚĂ. COAJĂ. CRUSTĂ. POJGHIȚĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGAIBĂ, zgaibe, s. f. ~ 4. (Cuvînt de ocară) Drac. (din lat. scăbĕre = a se scărpina, cf. alb. zgebë = rîie, it. scabbia = rîie; în privința formei, cf. habeat > aibă; etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pleacă de la sensul de rîie propriu lui scabies; dar se poate presupune că etimonul lat. păstra de asemenea înțelesul său etimologic, de mîncărime, ceea ce provoacă scărpinatul, sens ce corespunde cuv. rom.)

sgaibă (-be), s. f.1. Rană, rosătură, bubă superficială. – 2. Crustă, coajă. – 3. Demon, termen de ocară. – Var. mr. zǵaibă. Lat. scăbia, de la scăbĕre „a se freca” (Cipariu, Elem., 72; Densusianu, Hlr., 133; Pușcariu 1936; REW 7634; cf. în contra Graur, BL, V, 113), cf. alb. zgebë „rîie” (Philippide, II, 653), it. scabbia „rîie”. Proveniența în rom. pornind de la alb. (Weigand, Jb., XIX, 144) pare o ipoteză inutilă, ca și sursa anterioară indoeurop. (Lahovary 327). Pentru formă, cf. habeataibă. Etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pornește de la sensul de „rîie”, propriu lui scabies; dar este de presupus că cuvîntul lat. conservat și sensul său etimologic, de „mîncărime, lucru care provoacă scărpinatul”, care este cel al cuvîntului rom.Der. sgăibos, adj. (ulceros).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zgaibă, zgaibe, s.f. – (reg.) 1. Rană, zgârietură care a prins coajă. 2. Boală a vitelor, constând în apariția unor bubițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies) „râie, mâncărime; dorință, poftă” (Cipariu, Densusianu, Pușcariu, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zgaibă, zgaibe s. f. 1. rană de dimensiuni reduse și de mică gravitate. 2. defect. 3. copil mic. 4. (er., glum.) vulvă.

Intrare: zgaibă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgaibă
  • zgaiba
plural
  • zgaibe
  • zgaibele
genitiv-dativ singular
  • zgaibe
  • zgaibei
plural
  • zgaibe
  • zgaibelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sgaibă
  • sgaiba
plural
  • sgaibe
  • sgaibele
genitiv-dativ singular
  • sgaibe
  • sgaibei
plural
  • sgaibe
  • sgaibelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgaibă, zgaibesubstantiv feminin

  • 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
    • 1.1. Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
      • chat_bubble A se ține zgaibă (sau ca zgaiba) de cineva = a deranja în permanență pe cineva; a se ține scai de cineva. NODEX
  • 2. popular Boală de ochi. DEX '09 DEX '98 DLRM
  • 3. popular Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.