8 definiții pentru zgăibuliță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZGĂIBULIȚĂ, zgăibulițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui zgaibă. – Zgaibă + suf. -uliță.
zgăibuliță sf [At: MAN. SĂNĂT. 113/24 / Pl: ~țe / E: zgaibă + -uliță] (Reg; șhp) 1-12 Zgaibă (1-6) (mică) Si: (reg) zgăibuță (1-12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zgăibuliță sf. 1 Dim. lui zgaibă. • pl. -e. /zgaibă + -uliță.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZGĂIBULIȚĂ, zgăibulițe, s. f. Diminutiv al lui zgaibă. – Zgaibă + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZGĂIBULIȚĂ, zgăibulițe, s. f. Diminutiv al lui zgaibă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zgăibuliță (pop.) s. f., g.-d. art. zgăibuliței; pl. zgăibulițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zgăibuliță (pop.) s. f., g.-d. art. zgăibuliței; pl. zgăibulițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zgăibuliță s. f., g.-d. art. zgăibuliței; pl. zgăibulițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zgăibuliță, zgăibulițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui zgaibă. DEX '09 DEX '98 DLRM
etimologie:
- Zgaibă + sufix -uliță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.