10 definiții pentru zbârceală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. (Pop.) Zbârcitură. – Zbârci1 + suf. -eală.

ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. (Pop.) Zbârcitură. – Zbârci + suf. -eală.

ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. Zbârcitură. – Din zbârci1 + suf. -eală.

ZBÎRCEÁLĂ, zbîrceli și zbîrcele, s. f. Zbîrcitură. Pe a lui frunte pîrlită, nesenină, Trec nori de gînduri... Și desele zbîrcele pe ea sînt împletite. ALECSANDRI, P. III 306. N-am nici dinți, nici măsele, Numai gingeni cu zbîrcele. MARIAN, S. 107. Avuși, leleo, floricele Ș-acum ai zbîrceli la piele. ALECSANDRI, P. P. 338.

zbîrceálă f., pl. elĭ. Rar. Zbîrcitură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zbârceálă (pop.) s. f., g.-d. art. zbârcélii; pl. zbârcéli

zbârceálă s. f., g.-d. art. zbârcélii; pl. zbârcéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZBÂRCEÁLĂ s. v. creț, cută, dungă, încrețitură, rid, zbârcitură.

zbîrcea s. v. CREȚ. CUTĂ. DUNGĂ. ÎNCREȚITURĂ. RID. ZBÎRCITURĂ.

Intrare: zbârceală
zbârceală1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârcea
  • zbârceala
plural
  • zbârceli
  • zbârcelile
genitiv-dativ singular
  • zbârceli
  • zbârcelii
plural
  • zbârceli
  • zbârcelilor
vocativ singular
plural
zbârceală2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F16)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârcea
  • zbârceala
plural
  • zbârcele
  • zbârcelele
genitiv-dativ singular
  • zbârcele
  • zbârcelei
plural
  • zbârcele
  • zbârcelelor
vocativ singular
plural

zbârceală

etimologie: