ZBÎRCEALĂ, zbîrceli și zbîrcele, s. f. Zbîrcitură. Pe a lui frunte pîrlită, nesenină, Trec nori de gînduri... Și desele zbîrcele pe ea sînt împletite. ALECSANDRI, P. III 306. N-am nici dinți, nici măsele, Numai gingeni cu zbîrcele. MARIAN, S. 107. Avuși, leleo, floricele Ș-acum ai zbîrceli la piele. ALECSANDRI, P. P. 338.