9 definiții pentru zădărâre zădărire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂDĂRẤRE, zădărâri, s. f. Acțiunea de a zădărî și rezultatul ei. [Var.: zădăríre s. f.] – V. zădărî.

ZĂDĂRẤRE, zădărâri, s. f. Acțiunea de a zădărî și rezultatul ei. [Var.: zădăríre s. f.] – V. zădărî.

zădărâre sf [At: NEAGOE, ÎNV. 156/3 / V: ~rire / Pl: ~ri / E: zădărî] (Înv) 1-2 Zgândărire (2-3).

ZĂDĂRẤRE, zădărâri, s. f. Acțiunea de a zădărî. [Var.: zădăríre s. f.]

ZĂDĂRÍRE s. f. v. zădărâre.

ZĂDĂRÍRE s. f. v. zădărâre.

ZĂDĂRÍRE s. f. V. zădărâre.

ZĂDĂRÎ́RE, zădărîri, s. f. Acțiunea de a zădărî.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zădărâre s. f., g.-d. art. zădărârii; pl. zădărâri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂDĂRÂRE s. v. agasare, asmuțire, ațâțare, enervare, incitare, instigare, instigație, iritare, întărâtare, plictisire, provocare, sâcâială, sâcâire, stârnire, tulburare.

zădărîre s. v. AGASARE. ASMUȚIRE. AȚÎȚARE. ENERVARE. INCITARE. INSTIGARE. INSTIGAȚIE. IRITARE. ÎNTĂRÎTARE. PLICTISIRE. PROVOCARE. SÎCÎIALĂ. SÎCÎIRE. STÎRNIRE. TULBURARE.

Intrare: zădărâre
zădărâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zădărâre
  • zădărârea
plural
  • zădărâri
  • zădărârile
genitiv-dativ singular
  • zădărâri
  • zădărârii
plural
  • zădărâri
  • zădărârilor
vocativ singular
plural
zădărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zădărire
  • zădărirea
plural
  • zădăriri
  • zădăririle
genitiv-dativ singular
  • zădăriri
  • zădăririi
plural
  • zădăriri
  • zădăririlor
vocativ singular
plural

zădărâre zădărire

etimologie:

  • vezi zădărî
    surse: DEX '09 DEX '98