VARZĂ, verze, s. f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ◊ Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). Varză creață = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afănată (Brassica oleracea sabanda). Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată (Brassica oleracea rubara). ◊ Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nicio ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. – Lat. vir(i)dia „verdețuri”.

varză sf [At: PSALT. HUR. 30^v/19 / V: (îrg) vea~ / Pl: verze, (reg) verzi / E: ml virdia (< viridia)] 1 (Înv; lpl) Verdeață. 2 (Înv; lpl) Plante¹. 3 (Înv; lpl) Ierburi. 4 (Mar; lpl) Legume. 5 (Trs; lpl) Buruieni folosite ca nutreț. 6 (Buc; Mol; lpl) Mâncare făcută mai ales din frunze tocate de lobodă, știr³ și sfeclă, fierte și drese de obicei cu ou sau cu smântână. 7 (Reg; lpl) Fiertură de plante¹ sălbatice (hamei, urzici, scaieți etc.). 8 (Șîc ~-albă, ~-(cu)-căpățână, ~-de-grădină, ~-văratică, ~-de-toamnă, ~-de-iarnă, ~-creață) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație Si: (reg) curechi (Brassica oleracea). 9 (Șîc ~-roșie) Plantă erbacee din familia cruciferelor asemănătoare cu varza (8), cu frunzele roșii-violacee, folosită în alimentație, mai ales sub formă de salată (Brassica oleracea rubra). 10 (Șîc ~-creață, ~-nemțească, ~-de-vară, reg, ~-chel, ~-bășicată) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu frunze crețe, de culoare verde-gălbuie, care formează o căpățână afânată și care se folosește în alimentație Si: (reg) chel (Brassica oleracea sabauda). 11 (Șîc ~-de-Bruxelles) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu tulpina înaltă până la un metru, de la care se consumă mai ales mugurii formați la subsuoara frunzelor Si: curechi-mărunțel, verzișoare (15) (Brassica oleracea gemmifera). 12 (Șîc ~-furajeră, ~-de-nutreț, ~-de-frunze, ~-de-vite, ~-creață, ~-nemțească-creață) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu tulpina înaltă până la doi metri, ale cărei frunze sunt folosite ca nutreț (Brassica oleracea acephala). 13-15 (Prc) Căpățână de varză (8-10). 16 (Prc) Mugure comestibil al verzei-de-Bruxelles. 17 (D. oameni; îe) (A fi) ca o ~ învelită (A fi) închis în sine. 18 (Îe) A se înfoia (sau a crește în lături) ca ~za A se îngâmfa. 19 (Îe) A împăca (și) capra și ~za sau a împăca capra cu ~za A mulțumi și pe unul și pe altul. 20 (Îae) A împăca două interese opuse. 21 (Reg; îe) A se împăca ca capra cu ~za A fi în relații proaste. 22 (Îae) A nu se putea înțelege unul cu altul. 23 (Bot; reg; îe) ~-de-stâncă Urechelniță (Sempervivum tectorum). 24 (Bot; reg; îac) Rujă (Sedum rosea). 25 (Îc) ~-de-mare Plantă cu tulpina dreaptă, ramificată, cu frunze mari și groase, cu flori albe sau trandafirii, care crește pe nisipurile de pe malul mării (Crambe maritima). 26 (Îc) ~-iepurelui Plantă erbacee cu flori galbene-aurii și cu fructe achene Si: curechi-de-munte (Ligularia glauca). 27 Frunze de varză (8), de obicei tocate în șuvițe subțiri, care servesc la prepararea unor mâncăruri sau care se pun la murat. 28 (Adesea determinat prin „acră”) Frunze tocate sau căpățâni de varză (8) murate. 29 (Pex; adesea însoțit de determinări) Mâncare preparată din frunze de varză (8) (murată). 30 (Trs; îs) ~ umplută sau ~ cu găluște Sarmale. 31 (Trs; îs) Banii verzelor Bani care se adună de la nuntași după jocul miresei. 32 (Îe) A face ~ (ceva sau pe cineva) A tăia în bucățele. 33 (Mun; îae) A bate zdravăn. 34 (Mun; îae) A reduce (pe cineva) la tăcere. 35 (Mun; îae) A răvăși. 36 (Mun; îae) A învălmăși. 37 (Fam; d. cărți, caiete etc.; îe) A (se) face (sau a ajunge, a fi) ~ A (se) deteriora. 38 (Fam; îe) A o face ~ sau a face o ~ A suporta un eșec. 39 (Mun; îe) A o da (dracului) de la ~ A încurca lucrurile din capul locului. 40 (Mun; îae) A abandona o lucrare înainte de a porni. 41 (Reg; d. oameni; îe) (A fi) bun de făcut cu ~ (A fi) prost. 42 (Reg; d. obiecte; îae) (A fi) de proastă calitate. 43 (Reg; îe) E murat în ~ acră Se spune despre o persoană care a fost bătută zdravăn.

varză s.f. 1 (bot.) Numele mai multor plante erbacee bienale, din familia cruciferelor, cultivate ca legume sau ca plante de nutreț: a) (și varză albă, varză cu căpățînă, varză de toamnă) plantă cu frunzele mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formînd o căpățînă compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); b) (și varză roșie) plantă asemănătoare cu cea descrisă mai sus, cu frunzele roșii-violacee, folosită în alimentație, mai ales sub formă de salată (Brassica oleracea var. capitata); c) (și varză creață) plantă cu frunzele crețe, de culoare verde-gălbuie, care formează o căpățînă și care se folosește în alimentație, (Brassica oleracea var. sabauda); d) (și varză de Bruxelles) varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățîna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). ◊ Expr. A împăca (și) capra și varza sau a împăca capra cu varza = a împăca două interese opuse; a mulțumi pe mai multe persoane care au interese opuse, a mulțumi pe toată lumea; a aduce armonie între două contraste. A se împăca ca capra cu varza = (despre oameni) a fi în conflict permanent, a nu se putea înțelege unul cu altul. ◊ Compuse: (reg.) varză-de-stîncă = a) urechelniță (Sempervivum tectorum); b) rujă (Sedum rosea). 2 Frunze ale unor varietăți de varză folosite la prepararea, în diferite moduri, a unor mîncăruri sau care se pun la murat. ♦ Ext. Mîncare preparată din frunzele (tăiate) ale acestei plante. Am făcut ciorbă, varză și friptură ◊ Varză acră = varză murată tocată, alcătuind o salată. △ Expr. (glum.) E murat în varză acră, se spune despre cineva care a mîncat o bătaie zdravănă. Mai bine varză acră cu învoială, decît zahăr dulce cu cîrteală v. învoială. Varză călită = fel de mîncare preparat din varză murată, tăiată mărunt și prăjită în untură. Zeamă de varză v. zeamă. ◊ Expr. (fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. A face varză (pe cineva sau ceva)= a) a tăia în bucățele; b) a bate zdravăn; c) a răvăși, a învălmăși. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți, caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. • pl. verze. /lat. *vĭrdia = virĭdia „verdețuri”.

VARZĂ, verze, s. f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ◊ Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). Varză creață = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afânată (Brassica oleracea sabanda). Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată (Brassica oleracea rubara). ◊ Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. – Lat. vir(i)dia verdețuri.

VARZĂ, verze, s. f. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze groase și ondulate care se învelesc unele pe altele, formînd un tot compact, cu flori galbene-deschis sau, mai rar, albe; se cultivă ca plantă alimentară (Brassica oleracea); (regional) curechi. Îl întîmpină... un miros sfîrîit de varză prăjită. C. PETRESCU, Î. II 152. În grădini poci eu intra, – Pepeni, dovleci și verze fără grijă a mînca? ALEXANDRESCU, M. 387. Frunză verde foi de varză, Vezi urîtul, focu-l arză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 463. Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă pînă la un metru, a cărei parte comestibilă, foarte mică, se formează la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera); verzișoară. Varză creață = varză cu frunzele încrețite, afînate (Brassica oleracea sabauda); varză nemțească. Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii. ◊ Expr. A împăca (și) capra și varza v. capră (I 1). ♦ Banii verzelor = bani care se adună de la nuntași după jocul miresei. În comitatul Zarandului, nemijlocit după jocul miresei se mai scot încă și banii verzelor. MARIAN, NU. 729. Spală-varză = om de nimic. El de-acum n-o să mai crează C-un golan, un spală-varză, De rusale-adus aice Poate casa ca să-i strice. GANE, N. II 30. 2. (Regional, la pl.) Varză (1) tocată mărunt, conservată cu sare, pentru a fi consumată ca murătură.

VARZĂ verze f. Plantă legumicolă ale cărei frunze mari, groase, ondulate sunt înfășurate strâns unele peste altele, formând o căpățână compactă folosită în alimentație. ◊ Varză roșie specie de varză având frunzele de culoare roșie-violetă. Varză creață specie de varză având frunzele încrețite. A împăca și capra și varza a împăca două persoane cu interese și dorințe contrare. [G.-D. verzei] /<lat. virdia

VARZĂ s.f. (ȚR) Curechi. Kramvi, kapu(s)ta. Varză. LEX. 1683, 28^v. Iar ei nu vrea să mănînce, ci zicea să le dea alte legume, cum ar fi bob muiat și cu varză murată. LET. 1758, 96^v. Foi de varză si tămîie pisează bine. MD², 13^v; cf. MARDARIE, 164; MD¹, 139^r, 144^v: MD², 19^v. Etimologie: lat. vir(i)dia. Cf. c u r e c h i (1).

varză f. plantă alimentară, formează, înainte de înflorire, o căpățână solidă albă sau roșie (Brassica oleracea). [Vechiu-rom. vearze, verdețuri, legume = lat. VIRIDIA (sens restrâns în limba modernă la o anumită legumă)].

várză f., pl. verze (lat. pop. *vĭrdia, din vĭrĭdia, n. pl. de la viridis, verde; it. verza, sp. berza, pg. verça. Vrom. vearze, legume). Vest. Mold. sud. O legumă cruciferă cu frunze marĭ și crețe grămădite una peste alta în formă de boambă (brássica olerácea). Există maĭ multe varietățĭ, dintre care cea maĭ obișnuită e verzuĭe (varza albă), și alta roșie. Ĭarna se păstrează murată. – Pl. Nord. Varză murată tăĭată mărunt. – În nord curechĭ.

vearză sf vz varză

vérze, V. varză.

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză, verze.

+varză de Bruxelles [Bruxelles pron. fr. brüsel] s. f., g.-d. art. verzei de Bruxelles; pl. verze de Bruxelles

VARZĂ s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. și Maram.) curechi. 2. varză creață (Brassica oleracea sabauda) = (reg.) chel, varză nemțească; varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzișoare (pl.).

VARZĂ s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. și Maram.) curechi. 2. varză creață (Brassica oleracea sabauda) = (reg.) chel, varză nemțească; varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzișoare (pl.).

VARZĂ NEMȚEASCĂ s. v. varză creață.

varză nemțească s. v. VARZĂ CREAȚĂ.

varză (verze), s. f. – 1. (Înv.) Verdeață, zarzavat. – 2. Plantă leguminoasă din familia cruciferelor. – 3. (Arg.) Tutun. – Mr. vearză „verdeață”, verza „varză”, megl. vęrdză, istr. vęrzę. Lat. *vĭrdia, în loc de vĭrĭdia (Diez, I, 442; Koerting 10216; Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1863; REW 9367), cf. it. sverza (mil., ven. verza, calabr. verdza), sp. berza, port. verça. Der. vărzare (mr. virdzare), s. f. (Mold., plăcintă cu varză și ceapă), pe care Pascu, I, 183, îl crede der. de la un lat. *vĭrdiaria; vărzui, vb. (a agita, a rupe, a distruge; a furnica, a mișuna), în Olt. și Trans., pentru al cărui semantism cf. foaie „frunză” › a foi „a mișuna”; spală-varză, s. f. (poltron, laș, fricos). – Din rom. pare să provină sb. vrza, vrzina (Candrea, Elementele, 406).

BRASSICA L., VARZĂ DECORATIVĂ, fam. Cruciferae. Gen originar de pe malurile Oceanului Atlantic, cca 180 specii, anuale și bienale, înalte de cca 2 m. Frunze lungi, sinuat-ondulate, de culoare albă și roșie-pestriță, la varietățile penate, diferit-sectate și de culori variate, la varietățile crețe, culoare verde-albăstrie. Fruct, silicvă, semințe globuloase. Flori galbene, mai rar albe.

varză I. s. f. pl. verze (peior.) 1. pălărie de damă. 2. coafură nonconformistă, cu părul înfoiat și dat cu fixativ. 3. carte sau caiet deteriorat / zdrențuit. 4. harababură, încurcătură, încâlceală. 5. automobil cu un grad mare de uzură. II. adj. invar. 1. stricat, deteriorat. 2. (adol.) care arată rău (la înfățișare). 3. (adol. – d. lucruri) de o calitate inferioară; execrabil. 4. obosit, epuizat. 5. (tox.) năucit de o supradoză de narcotice; drogat. II. interj. (stud.) am picat examenul!

a ajunge varză expr. 1. a se degrada, a se zdrențui 2. (tox.) a ajunge dependent de droguri 3. (tox.) a avea o stare euforică provocată de consumul de droguri

a împăca și capra, și varza expr. (pop.) a adopta o atitudine care să mulțumească în egală măsură două sau mai multe persoane cu puncte de vedere ireconciliabile.