14 definiții pentru unul


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚNUL, ÚNA, unii, unele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui substantiv, fără a da o indicație precisă asupra obiectului) Să cântăm una de jale.Expr. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! exclamație de mirare (față de comunicarea unui fapt surprinzător sau neobișnuit) sau de nemulțumire (în legătură cu o întâmplare neplăcută). ◊ (În alternanță cu „altul” sau cu sine însuși) Unul are ureche muzicală, unul are glas frumos. ◊ (În corelație cu „altul”, exprimă un raport de reciprocitate) Își luară ziua bună unul de la altul. ♦ Cineva; oarecare. ◊ (Cu determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite) Deveni una din cele mai frumoase provincii. ◊ (Cu nuanță peiorativă, folosit de obicei pe lângă nume de persoană) Unu’, Iorgu Badea. ♦ (În alternanță cu „altul”) Primul, întâiul. 2. (La pl.) O parte din... ♦ (Adjectival) Niște, anumiți. 3. (Cu formă feminină și valoare neutră) Ceva. A-și pune una în gând.Expr. (Cu) una cu alta = compensându-se (împreună). [Gen.-dat. sg. unuia, uneia, pl. unora] – Din unu, una.

ÚNUL, ÚNA, unii, unele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui substantiv, fără a da o indicație precisă asupra obiectului) Să cântăm una de jale.Expr. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! exclamație de mirare (față de comunicarea unui fapt surprinzător sau neobișnuit) sau de nemulțumire (în legătură cu o întâmplare neplăcută). ◊ (În alternanță cu „altul” sau cu sine însuși) Unul are ureche muzicală, unul are glas frumos. ◊ (În corelație cu „altul”, exprimă un raport de reciprocitate) Își luară ziua bună unul de la altul. ♦ Cineva; oarecare. ◊ (Cu determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite) Deveni una din cele mai frumoase provincii. ◊ (Cu nuanță peiorativă, folosit de obicei pe lângă nume de persoană) Unu’, Iorgu Badea. ♦ (În alternanță cu „altul”) Primul, întâiul. 2. (La pl.) O parte din... ♦ (Adjectival) Niște, anumiți. 3. (Cu formă feminină și valoare neutră) Ceva. A-și pune una în gând.Expr. (Cu) una cu alta = compensându-se (împreună). [Gen.-dat. sg. unuia, uneia, pl. unora] – Din unu, una.

ÚNUL, ÚNA, unii, unele, pron. nehot. 1. (Ține locul substantivelor, fără a da o indicație precisă asupra obiectului; în forma femenină adesea cu valoare neutră) Mîncași una peste bot. CONTEMPORANUL, I 836. Pune, frate, mîna-n șale, să cîntăm una de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 310. ◊ Expr. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! exclamație de mirare (față de comunicarea unui fapt surprinzător sau neobișnuit) sau de nemulțumire (în legătură cu o întîmplare neplăcută). Mă! asta încă-i una! De-oi fi eu Dănilă Prepeleac, am prăpădit boii. CREANGĂ, P. 41. ◊ (În alternanță cu altul) Unul are ureche și prinde toate cîntecele, altul are glas frumos. DAVIDOGLU, M. 55. Șiruri lungi de țărani legați cot la cot și unul de altul... se tîrîiau... de-a lungul satului. MIRONESCU, S. A. 23. Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plîng. EMINESCU, O. I 43. Lupul, cu toată prostia, Cîrmuia împărăția, Și ca un stăpînitor, Unora le da avere, Altora, pe o părere, Le lua chiar starea lor. ALEXANDRESCU, P. 69. Unele cînd m-auzeau, Ușile le descuiau... Altele cînd m-auzeau... Focu-n vatră-l înveleau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 169. ◊ Expr. Unuia și altuia v. altul. (1). Unii (și) alții v. altul (1). Unul ca altul v. altul (1). ◊ (În corelație cu altul, exprimă un raport de reciprocitate) Își luară ziua bună unul de la altul. ISPIRESCU, L. 9. Își jură credință unul altuia. CREANGĂ, P. 279. Se vor răni între sine, ca să poată trece unul altuia înainte. BĂLCESCU, O. II 121. În care vreme ne uitam unul la altul. NEGRUZZI, S. I 68. ♦ Cineva; oarecare. Poate mai încolo să ai nevoie de unul ca mine. CREANGĂ, P. 199. Bine-ți mai șade, jupîneșică, parcă ești una de ale noastre. id. ib. 129. Toate sînt așa, zise unul din noi rîzînd. NEGRUZZI, S. I 245. ◊ (Cu determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite) Ajunse... una din cele mai frumoase provincii. BĂLCESCU, O. II 11. Turturea, de-i turturea, Și tot face-și voie rea, D-apoi eu cum să nu-mi fac Pentru unul ce mi-i drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 214. Cîte flori pe cîmpurele Nu seamănă mîndrei mele; Numai una mititea... Parcă seamănă cu ea. id. ib. 27. ◊ (Alternanța «unul... unul» corespunde alternanței «unul... altul», «unul... celălalt», «primul... al doilea») Lîngă carne, Două cane: Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 120. ◊ Loc. adv. Unul ca unul = deopotrivă, la fel. Avea trei fete, una ca una de mari. SBIERA, P. 129. ◊ Expr. (Construit cu alte pronume) Ca unul care (sau ce) = ca cel care, ca o persoană care. Vezi că el rămăsese cu ochii bleojdiți ca unul ce nici dînsul nu mai văzuse asemenea scumpeturi. ISPIRESCU, L. 38. Căpitanul avînd a mai zăbovi... ca să meremetisească corabia, ca una ce se hîrbuise. DRĂGHICI, R. 29. Unul ca acesta (sau acela) = un asemenea om, un astfel de om. Știi c-am mai mîncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală. CREANGĂ, P. 298. ◊ (Uneori cu nuanță peiorativă, folosit pe lîngă nume de persoane) Unu’ Iorgu Badea. SADOVEANU, O. V 61. Ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca. CREANGĂ, O. A. 45. ♦ (În alternanță cu «altul») Primul, întîiul. V. altul (2). Nu-ți face una copii, iei alta. CREANGĂ, P. 118. Și odată mi ț-o înșfacă ei, unul de-o mînă și altul de cealaltă. id. ib. 269. 2. (La pl.) O parte din..., o seamă dintre... Așa scrie și la noi în cărți, despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118. ♦ (Adjectival) Niște, anumiți. De la el Lipan deprinsese și unele vorbe adînci. SADOVEANU, B. 7. Unii oameni îs mai al dracului decît dracul. CREANGĂ, P. 217. Dacă vă puneți la vatră dinaintea focului, auziți unele lemne țipînd. NEGRUZZI, S. I 246. 3. (La sg. sau pl., cu formă feminină și valoare neutră) Ceva. Lupul... își pune în gînd una: așază cele două capete cu dinții rînjiți în ferești. CREANGĂ, P. 25. Taci! că i-oi face eu cumătrului una de și-a mușca labele. id. ib. 29. ◊ Expr. Una ca aceasta (ca asta sau ca aceea) = așa ceva, un asemenea lucru. Nu putea el crede una ca asta. ISPIRESCU, L. 20. Cînd a văzut unele ca aiestea... plesnea de ciudă. CREANGĂ, P. 69. Taci, nu spune una ca asta. ALECSANDRI, T. 754. ◊ (În alternanță cu «altul») N-apuc bine a scăpa de una, și dau peste alta. CREANGĂ, P. 234. De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. ◊ Expr. Unul una, altul alta, din una-n alta sau ba din una, ba din alta v. altul (1). Una și alta v. altul (1). Pînă una-alta v. altul (1). Una pentru alta, se spune cînd cineva plătește pentru o faptă (de obicei rea) cu alta, de același fel. Am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea, una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. unuia, uneia, pl. unora.

ÚNUL úna (únii, únele) pron. nehot. 1) la sing. Cineva. 2) la pl. O parte din. ◊ ~ mai bun (frumos, deștept etc.) decât altul toți la fel de buni (frumoși, deștepți etc.). ~ ca ~ (sau ~ ca altul) fără deosebire; deopotrivă. Până una-alta între timp. A da toate pe una a supune întreaga activitate unui singur scop. A ști (sau a o ține) una și bună a persista într-o opinie. /<lat. unus, una


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

únul pr. m. (am văzut ~, nu altul), g.-d. únuia, pl. únii; f. úna, g.-d. úneia, pl. únele, g.-d. m. și f. února

únul pr. m., g.-d. únuia, pl. únii; f. sg. úna, g.-d. úneia, pl. únele, g.-d. m. și f. února


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UNUL pron. careva, cineva, oarecare, vreunul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (~ dintre ei a întârziat.)

UNUL pron. careva, cineva, oarecare, vreunul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (~ dintre ei a întîrziat.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AB UNO DISCE OMNES (lat.) după unul cunoaște-i pe toți – Vergiliu, „Eneida”, II, 65-66. Enea descrie pe Sinon, care, viclean, ca toți aheii, încearcă prin cuvinte meșteșugite să-i convingă pe troieni să primească în cetate calul de lemn în care se ascundeau Odiseu și luptătorii săi.

ALIUD EST CELARE, ALIUD TACERE (lat.) una este să tăinuiești, alta e să taci – Discreția și complicitatea nu sunt unul și același lucru.

QUID PRO QUOD (lat.) unul în locul altuia – Confuzie, eroare, deviere de la datele reale ale unei discuții sau probleme prin substituire de termeni. Sub forma quiproquo (fr), indică un artificiu utilizat cu precădere de autorii de vodeviluri.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se uita cu un ochi la făină și cu unul la slănină expr. (pop.) a fi sașiu, a suferi de strabism.

a-și scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa, a se bate. 2. a-și imputa, a-și reproșa.

Intrare: unul
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P106)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • unul
  • una
plural
  • unii
  • unele
genitiv-dativ singular
  • unuia
  • uneia
plural
  • unora
  • unora

unul

  • 1. Ține locul unui substantiv, fără a da o indicație precisă asupra obiectului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Mîncași una peste bot. CONTEMPORANUL, I 836.
      surse: DLRLC
    • Pune, frate, mîna-n șale, să cîntăm una de jale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 310.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Asta-i încă una! sau asta încă-i una! exclamație de mirare (față de comunicarea unui fapt surprinzător sau neobișnuit) sau de nemulțumire (în legătură cu o întâmplare neplăcută).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă! asta încă-i una! De-oi fi eu Dănilă Prepeleac, am prăpădit boii. CREANGĂ, P. 41.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Poate alterna cu „altul” sau cu sine însuși.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Unul are ureche și prinde toate cîntecele, altul are glas frumos. DAVIDOGLU, M. 55.
        surse: DLRLC
      • Șiruri lungi de țărani legați cot la cot și unul de altul... se tîrîiau... de-a lungul satului. MIRONESCU, S. A. 23.
        surse: DLRLC
      • Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plîng. EMINESCU, O. I 43.
        surse: DLRLC
      • Lupul, cu toată prostia, Cîrmuia împărăția, Și ca un stăpînitor, Unora le da avere, Altora, pe o părere, Le lua chiar starea lor. ALEXANDRESCU, P. 69.
        surse: DLRLC
      • Unele cînd m-auzeau, Ușile le descuiau... Altele cînd m-auzeau... Focu-n vatră-l înveleau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 169.
        surse: DLRLC
    • 1.3. În corelație cu „altul”, exprimă un raport de reciprocitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Își luară ziua bună unul de la altul. ISPIRESCU, L. 9.
        surse: DLRLC
      • Își jură credință unul altuia. CREANGĂ, P. 279.
        surse: DLRLC
      • Se vor răni între sine, ca să poată trece unul altuia înainte. BĂLCESCU, O. II 121.
        surse: DLRLC
      • În care vreme ne uitam unul la altul. NEGRUZZI, S. I 68.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Poate mai încolo să ai nevoie de unul ca mine. CREANGĂ, P. 199.
        surse: DLRLC
      • Bine-ți mai șade, jupîneșică, parcă ești una de ale noastre. CREANGĂ, P. 129.
        surse: DLRLC
      • Toate sînt așa, zise unul din noi rîzînd. NEGRUZZI, S. I 245.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Poate avea determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ajunse... una din cele mai frumoase provincii. BĂLCESCU, O. II 11.
        surse: DLRLC
      • Turturea, de-i turturea, Și tot face-și voie rea, D-apoi eu cum să nu-mi fac Pentru unul ce mi-i drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 214.
        surse: DLRLC
      • Cîte flori pe cîmpurele Nu seamănă mîndrei mele; Numai una mititea... Parcă seamănă cu ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 27.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Alternanța «unul... unul» corespunde alternanței «unul... altul», «unul... celălalt», «primul... al doilea».
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lîngă carne, Două cane: Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 120.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. locuțiune adverbială Unul ca unul = la fel.
        surse: DLRLC sinonime: deopotrivă un exemplu
        exemple
        • Avea trei fete, una ca una de mari. SBIERA, P. 129.
          surse: DLRLC
      • 1.6.2. expresie (Construit cu alte pronume) Ca unul care (sau ce) = ca cel care, ca o persoană care.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Vezi că el rămăsese cu ochii bleojdiți ca unul ce nici dînsul nu mai văzuse asemenea scumpeturi. ISPIRESCU, L. 38.
          surse: DLRLC
        • Căpitanul avînd a mai zăbovi... ca să meremetisească corabia, ca una ce se hîrbuise. DRĂGHICI, R. 29.
          surse: DLRLC
      • 1.6.3. expresie Unul ca acesta (sau acela) = un asemenea om, un astfel de om.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Știi c-am mai mîncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală. CREANGĂ, P. 298.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Poate avea nuanță peiorativă, folosit de obicei pe lângă nume de persoană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Unu’, Iorgu Badea. SADOVEANU, O. V 61.
        surse: DLRLC
      • Ne-a așezat bunicul în gazdă, cu toată cheltuiala lui, la una Irinuca. CREANGĂ, O. A. 45.
        surse: DLRLC
    • 1.8. (În alternanță cu „altul”) Întâiul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: primul 2 exemple
      exemple
      • Nu-ți face una copii, iei alta. CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
      • Și odată mi ț-o înșfacă ei, unul de-o mînă și altul de cealaltă. CREANGĂ, P. 269.
        surse: DLRLC
  • 2. (la) plural O parte din...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Așa scrie și la noi în cărți, despre unii, că tocmai la bătrînețe au făcut copii. CREANGĂ, P. 118.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (și) adjectival Anumiți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: niște 3 exemple
      exemple
      • De la el Lipan deprinsese și unele vorbe adînci. SADOVEANU, B. 7.
        surse: DLRLC
      • Unii oameni îs mai al dracului decît dracul. CREANGĂ, P. 217.
        surse: DLRLC
      • Dacă vă puneți la vatră dinaintea focului, auziți unele lemne țipînd. NEGRUZZI, S. I 246.
        surse: DLRLC
  • 3. Poate avea formă feminină și valoare neutră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ceva (pron.) 2 exemple
    exemple
    • Lupul... își pune în gînd una: așază cele două capete cu dinții rînjiți în ferești. CREANGĂ, P. 25.
      surse: DLRLC
    • Taci! că i-oi face eu cumătrului una de și-a mușca labele. CREANGĂ, P. 29.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie (Cu) una cu alta = compensându-se (împreună).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.2. expresie Una ca aceasta (ca asta sau ca aceea) = așa ceva, un asemenea lucru.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Nu putea el crede una ca asta. ISPIRESCU, L. 20.
        surse: DLRLC
      • Cînd a văzut unele ca aiestea... plesnea de ciudă. CREANGĂ, P. 69.
        surse: DLRLC
      • Taci, nu spune una ca asta. ALECSANDRI, T. 754.
        surse: DLRLC
      • În alternanță cu «altul»:
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • N-apuc bine a scăpa de una, și dau peste alta. CREANGĂ, P. 234.
          surse: DLRLC
        • De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146.
          surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Unul una, altul alta, din una-n alta sau ba din una, ba din alta.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Una și alta.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 3.6. expresie Una pentru alta, se spune când cineva plătește pentru o faptă (de obicei rea) cu alta, de același fel.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea, una pentru alta. CREANGĂ, P. 196.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • unu, una
    surse: DEX '09 DEX '98