8 definiții pentru primul

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRÍMUL ~a (~ii,~ele) num. ord. și substantival (în opoziție cu ultimul) Care ocupă locul indicat în ordinea numărării de numărul unu; cu care se începe enumerarea; care precede pe al doilea; întâi. ◊ În ~ rând întâi de toate. /<lat. primus

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!prim1/primul (antepus față de s. sau singur) num. m., f. primă/prima (un prim pas/primul pas, o primă observație/prima observație, A ieșit primul.) corectată

!prim2/primul (cu valoare adjectivală, numai antepus față de s.) num. m. (un prim pas / primul pas), f. primă/prima (o primă observație / prima observație)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRÍMUL num. întâiul. (A ajuns acolo ~.)

PRIMUL num. întîiul. (A ajuns acolo ~.)

PRIMUL MERIDIÁN s. v. meridian de origine.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

la prima expr. (intl.) buzunar exterior de haină.

Intrare: primul
primul
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P89)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • primul
  • prima
plural
  • primii
  • primele
genitiv-dativ singular
  • primului
  • primei
plural
  • primilor
  • primelor