9 definiții pentru unduit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.
UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
unduit, ~ă a [At: EMINESCU, N. 64 / V: ~doiat, ~doiet, ~iat / Pl: ~iți, ~e / E: undui1] (Rar) 1-4 Unduios (1-2, 4, 8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. Care are (sau dă iluzia că are) valuri; unduios. Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. id. V. L. 86. ♦ (Despre sunete) Modulat, mlădios. Hagi Curti reia, cu o voce unduită, mult prelungită. CAMIL PETRESCU, O. II 256. – Variantă: undoiet, -ă (EMINESCU, N. 64) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
undoiat, ~ă a vz unduit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
undoiet, ~ă a vz unduit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
unduiat, ~ă a vz unduit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNDOIET, -Ă adj. v. unduit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UNDUIT adj. v. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, unduios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
unduit adj. v. ARMONIOS. MELODIC. MELODIOS. MUZICAL. SONOR. UNDUIOS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
unduit, unduităadjectiv
- 1. Care are (sau dă iluzia că are) valuri. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: unduios
- Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. DLRLC
- Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. DUMITRIU, V. L. 86. DLRLC
- 1.1. Despre sunete: armonios, melodic, melodios, mlădios, modulat, muzical, sonor. DLRLC
- Hagi Curti reia, cu o voce unduită, mult prelungită. CAMIL PETRESCU, O. II 256. DLRLC
-
-
etimologie:
- undui DEX '98 DEX '09