10 definiții pentru tămâiat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂMÂIAT, -Ă, tămăiați, -te, adj. 1. Îmbălsămat, înmiresmat. 2. (Fam.) Beat, amețit de băutură, cherchelit. – V. tămâia.
tămâiat1 sn [At: VLASIU, P. 297 / Pl: (nob) ~uri / E: tămâia] Tămâiere (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tămâiat2, ~ă a [At: PANN, S. I, 14/16 / Pl: ~ați, ~e / E: tămâia] 1 Afumat cu tămâie (1). 2 Parfumat. 3 (Pfm; fig) Beat1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TĂMÂIAT, -Ă, tămâiați, -te, adj. 1. Îmbălsămat, înmiresmat. 2. Fig. Beat, amețit de băutură, cherchelit. – V. tămâia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
TĂMÂIAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TĂMÂIA și A SE TĂMÂIA. 2) fig. Care răspândește mireasmă; plăcut mirositor; înmiresmat. /v. a tămâia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tămâiat a. 1. afumat cu tămâie; 2. fam. beat: de vinul din ploscă tămâiat și amețit PANN (V. aghesmuit).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TĂMÎIAT, -Ă, tămîiați, -te, adj. 1. Parfumat, îmbălsămat, înmiresmat. (Cu pronunțare regională) Flori albastre tremur ude în văzduhul tămîiet. EMINESCU, O. I 85. 2. Fig. Beat, cherchelit. Cînd a venit pentru prima oară să mă cheme-n servici, era tămîiat. CARAGIALE, O. II 75.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tămîĭát, -ă adj. Afumat cu tămîĭe. Fig. Iron. Beat, aghezmuit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TĂMÂIAT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbălsămat, îmbătat, îmbătător, înmiresmat, parfumat, turmentat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tămîiat adj. v. AMEȚIT. BĂUT. BEAT. CHERCHELIT. ÎMBĂLSĂMAT. ÎMBĂTAT. ÎMBĂTĂTOR. ÎNMIRESMAT. PARFUMAT. TURMENTAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
tămâiat, tămâiatăadjectiv
- 1. Parfumat, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: parfumat îmbălsămat îmbătător înmiresmat
- Flori albastre tremur ude în văzduhul tămîiet. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
-
-
- Cînd a venit pentru prima oară să mă cheme-n servici, era tămîiat. CARAGIALE, O. II 75. DLRLC
-
etimologie:
- tămâia DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.