13 definiții pentru truc (manevră)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRUC1, trucuri, s. n. Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea; șiretlic, stratagemă, viclenie. – Din fr. truc.

TRUC1, trucuri, s. n. Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea; șiretlic, stratagemă, viclenie. – Din fr. truc.

truc1 sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~uri / E: fr truc] 1 Manevră abilă prin care se maschează realitatea Si: stratagemă. 2 Viclenie întrebuințată pentru atingerea unui scop Si: șiretlic, tertip (3).

TRUC1, trucuri, s. n. Manevră abilă prin care se maschează realitatea; șiretlic, stratagemă, viclenie întrebuințată pentru atingerea unui scop. Aglae se împrumutase din nou, prin trucul ei, de la Pascalopol. CĂLINESCU, E. O. I 49. Trei sute cincizeci de cuvinte sau de locuțiuni, care toate înseamnă o formalitate de îndeplinit... un truc, o stratagemă. C. PETRESCU, C. V. 93.

TRUC s.n. 1. Manevră abilă de a face ceva mascînd realitatea; șiretlic, stratagemă; artificiu. 2. Cărucior format dintr-un cadru montat pe două osii (care circulă în special pe o linie ferată). [Pron. și trüc. / < fr. truc, it. trucco, cf. prov. truc – lovitură].

TRUC1 s. n. 1. manevră abilă de a face ceva mascând realitatea; șiretlic, stratagemă; artificiu. 2. mecanism, procedeu scenic menit a crea o iluzie. (< fr. truc)

TRUC1 ~uri n. 1) Manevră abilă prin care se maschează realitatea; șotie; tertip; șiretlic; stratagemă. 2) Procedeu folosit de iluzioniști. /<fr. truc

*truc n., pl. urĭ (fr. truc, d. gasconu truc, lovitură; d. truca, a lovi). Viclenie p. a reuși într’o afacere, stratagemă în luptă: a afla trucu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

truc (manevră; cadru) s. n., pl. trucuri

truc (manevră, cadru) s. n., pl. trucuri

truc (manevră, cadru) s. n., pl. trucuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRUC s. stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, viclenie, vicleșug, (rar) sireție, (reg.) solomonie, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (înv.) marafet, măiestrie, (fam.) chichiță, chițibuș, manevră, merchez. (De ce ~ a uzat?)

Intrare: truc (manevră)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • truc
  • trucul
  • trucu‑
plural
  • trucuri
  • trucurile
genitiv-dativ singular
  • truc
  • trucului
plural
  • trucuri
  • trucurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

truc, trucurisubstantiv neutru

  • 1. Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aglae se împrumutase din nou, prin trucul ei, de la Pascalopol. CĂLINESCU, E. O. I 49. DLRLC
    • format_quote Trei sute cincizeci de cuvinte sau de locuțiuni, care toate înseamnă o formalitate de îndeplinit... un truc, o stratagemă. C. PETRESCU, C. V. 93. DLRLC
  • 2. Mecanism, procedeu scenic menit a crea o iluzie. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.