SUBTERFUGIU, subterfugii, s. n. Mijloc șiret, abil de a ieși dintr-o situație dificilă; viclenie. – Din fr. subterfuge, lat. subterfugium.

subterfugiu sn [At: NEGULICI / V: (rar) ~fuj, (înv) supt~ / E: fr subterfuge, lat subterfugium] 1 Mijloc abil și ocolit folosit pentru a evita o situație neconvenabilă sau pentru a ieși dintr-o încurcătură Si: stratagemă (2), șiretenie¹, șiretlic, tertip, truc¹, viclenie, vicleșug, (rar) șireție, (înv) marafet, măiestrie¹, (îvr) strofă (1), (reg) solomonie, (fam) chichiță (11), chițibuș (3), manevră, merchez Vz mișculanță, șmecherie. 2 Metodă, procedeu etc. folosit în locul altei metode sau al altui procedeu etc. anterior (în vederea înnoirii).

SUBTERFUGIU, subterfugii, s. n. (Livr.) Mijloc șiret, abil de a ieși dintr-o situație dificilă; viclenie. – Din fr. subterfuge, lat. subterfugium.

SUBTERFUGIU, subterfugii, s. n. Mijloc șiret, abil, de a ieși dintr-o încurcătură. V. tertip. «Doftorașul» plictisit, neputînd pleca fără bagaj și voind să evite scandalul în mahala, se hotărî să recurgă la un subterfugiu. CARAGIALE, O. II 93.

SUBTERFUGIU s.n. Mijloc abil, îndemînatic de a ieși dintr-o încurcătură. [Pron. -giu, var. subterfuj s.n. / cf. fr. subterfuge, lat. subterfugium].

SUBTERFUGIU s. n. mijloc abil de a ieși dintr-o încurcătură; viclenie. (< fr. subterfuge, lat. subterfugium)

SUBTERFUGIU ~i n. livr. Mijloc abil și ocolit de a ieși dintr-o situație complicată și neplăcută. [Sil. -giu] /<fr. subterfuge, lat. subterfugium

subterfugiu n. mijloc pieziș și artificios de a ieși dintr’o încurcătură.

*subterfúgiŭ n. (lat. subter-fugium, fr. -fuge. V. re-fugiŭ). Mijloc (viclenie) la care recurgi ca să scăpi dintr’o încurcătură: a recurge la, a te folosi de subterfugiĭ.

subterfuj sn vz subterfugiu

supterfugiu sn vz subterfugiu

SUBTERFUJ s.n. v. subterfugiu.

subterfugiu s. n., art. subterfugiul; pl. subterfugii, art. subterfugiile (desp. -gi-i-)

subterfugiu [giu pron. gĭu] s. n., art. subterfugiul; pl. subterfugii, art. subterfugiile (-gi-i-)

subterfugiu s. n. [-giu pron. -giu], art. subterfugiul; pl. subterfugii, art. subterfugiile (sil. -gi-i-)

subterfugiu

subterfugiu, -gii.

SUBTERFUGIU s. stratagemă, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug, (rar) șireție, (reg.) solomonie, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (înv.) marafet, măiestrie, (fam.) chichiță, chițibuș, manevră, merchez. (De ce ~ a uzat?)

SUBTERFUGIU s. stratagemă, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug, (rar) șireție, (reg.) solomonie, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (înv.) marafet, măiestrie, (fam.) chichiță, chițibuș, manevră, merchez. (De ce ~ a uzat?)