19 definiții pentru trăsni trosni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRĂSNÍ1, trăsnesc, vb. IV. 1. Intranz. impers și unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. ◊ Expr. A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat. (Intranz.) A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. ♦ Tranz. A lovi pe cineva trăsnetul; a cădea trăsnetul într-un anumit loc. 2. Tranz. și intranz. A izbi, a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, strigând, vociferând; a tuna și a fulgera. 3. Refl. Fig. A înnebuni, a se țicni. ♦ Tranz. și refl. A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. – Din sl. trĕsnonti.

trăsni1 [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~ăjni, tres~, tris~, tros~ / S și: (îvp) ~ăzni / Pzi: ~nesc / E: vsl трѣсиѫти] 1 viim A tuna (1). 2 viu (Îvp; subiectul este „trăsnetul”, „Dumnezeu”) A tuna (5). 3 vt (Pfm) A lovi pe cineva trăsnetul (1) Si: (reg) a tuna (6). 4 vi (Pfm; îe) A-i ~ (cuiva ceva) prin (sau în) cap (sau minte, gând etc.) A-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. 5 vt (Pfm; îe) A ~ (pe cineva) (ca) din senin A lovi (pe cineva) pe neașteptate. 6 vt (Pop; în imprecații sau subiectul este „Dumnezeu”, „Sfântul Petru” etc.) A lovi cu trăsnetul (1) Si: (reg) a tuna (7). 7 vt (Reg; euf; îs) Trăsnească-l Dumnezeu Dracul (1). 8 vi (Pop; fîg) A apărea undeva pe neașteptate. 9 vt (Pfm) A lovi (pe cineva sau ceva) cu putere (și pe neașteptate) Si: a izbi, (reg) a tuna (8). 10-11 vti (Fam; fig; d. mirosuri) A fi pătrunzător (și neplăcut). 12 vi (Fam; fig) A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, vociferând. 13 vi (D. diverse surse de zgomot) A răsuna foarte tare Si: a bubui, a tuna (10), a vui. 14-15 vtr (Pfm; fig) A (se) ameți de băutură Si: a (se) îmbăta. 16 vr (Pfm; fig) A înnebuni. 17 vi (D. arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic Si: a bubui, a detuna, a pocni.

TRĂSNÍ1, trăsnesc, vb. IV. 1. Intranz. impers. și unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. ◊ Expr. A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat. (Intranz.) A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. 2. Tranz. și intranz. A izbi, a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, strigând, vociferând; a tuna și a fulgera. 3. Refl. Fig. A înnebuni, a se țicni. ♦ Tranz. și refl. A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. – Din sl. trĕsnonti.

TRĂSNÍ2, trăsnesc, vb. IV. 1. Intranz. impers. și unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. V. detuna, fulgera. Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele. SADOVEANU, B. 7. O, cum fulgeră de strașnic... groaznice tunete o să avem! trebuie să trăsnească undeva. NEGRUZZI, S. I 58. ♦ Tranz. A lovi (pe cineva) trăsnetul, a cădea asupra cuiva sau a ceva trăsnetul. I-a trăsnit Deodată patru boi. COȘBUC, P. I 229. Mandolina căzu din mînile contelui, glasul i se tăia pe loc, și el rămase ca un om trăsnit de fulger. ALECSANDRI, O. P. 298. ◊ (În imprecații) Auzi tu, sluta și calica! Trăsni-o-ar și n-ar mai ajunge! SADOVEANU, O. VIII 219. Trăsneasc-o sfîntul palincă, Pînă și dragoste strică! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 230. ◊ Expr. A rămîne, a se opri (ca) trăsnit (din senin) = a rămîne încremenit, a încremeni (de uimire, de emoție, de groază etc.). Constantin a rămas trăsnit. GALACTION, O. I 125. Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers. HOGAȘ, M. N. 93. Dl. doctor rămase ca trăsnit din senin. SLAVICI, O. I 389. ♦ Fig. A cădea, a tăbărî, a apărea undeva pe neașteptate. Se repezi o dată Făt-Frumos din munte ca un fulger; și unde trăsni în mijlocul lor, încît se îngroziră, de nu mai știau ce fac. ISPIRESCU, L. 156. ◊ Expr. A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.) a-l trăsni pe cineva prin minte = a-i veni cuiva o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. A făcut cîte s-a priceput și cîte-a auzit, și spunea cîte-i trăsneau prin cap. SADOVEANU, O. VIII 218. [Fiul craiului] se potrivește spînului și se bagă în fîntînă, fără să-l trăsnească prin minte ce i se poate întîmpla. CREANGĂ, P. 205. Cică i-o trăsnit prin minte ca să ieie pe cucoana Caliopi, vecina moșiei. ALECSANDRI, T. I 337. Moșneagul, văzînd un ou vorbind, își făcu cruce și-l trăsni îndată prin minte că trebuie să fie năzdrăvan. ȘEZ. I 279. 2. Tranz. A izbi cu putere, a lovi. Ce să fac? Să-l trăsnesc în somn!... Să moară fără să știe că moare. CARAGIALE, O. I 259. S-o trăsnești cu capul de păretele cel despre răsărit cît îi putea. CREANGĂ, P. 13. Cînd acesta se cobora de pe munte, Mihai îl trăsnește cu artileria sa. BĂLCESCU, O. I 30. A fost și George Natu și-a cerut o plăcintă, și acei de acolo l-o trăsnit cu plăcinta-n cap. ȘEZ. IV 205. (Fig.) Mai bine-mi dădea o palmă decît să mă trăsnească cu vorbe d-astea. REBREANU, R. II 41. (Absol.) Doarme! răspunseră. Și pute a rachiu de trăsnește! adăugară ei. PAS, L. I 31. ◊ (Complementul indică lovitura aplicată) Ian auzi cum grăiește cu mine... Acuși îți trăsnesc două palme. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 6/6. ◊ Expr. A fi trăsnit cu leuca v. leucă..Intranz. Nici n-au sfîrșit bine de vorbit și iată că buzduganul au și trăsnit în poartă de au vuit toate. SBIERA, P. 94. ♦ Intranz. Fig. (De obicei în corelație cu plesni) A-și manifesta zgomotos și cu furie mînia, strigînd, vociferînd; a tuna și a fulgera. Pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. CREANGĂ, P. 291. Andronache s-a închis în cabinetul său, unde după ce mult trăsni, plesni, blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare... apucă un pistol. NEGRUZZI, S. I 79. 3. Refl. Fig. A se ameți de băutură; a se îmbăta. Un bețiv!... Cînd se trăsnea, bătea pe mă-ta. DELAVRANCEA, O. II 294. ◊ Tranz. Trăsnit puțin de țuicile pe care le sorbise, strigă deodată. REBREANU, R. I 132. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. Atunci, toate armele trăsniră! CAMILAR, N. I 74. Cînd stăpînitorul duse băutura la gură,trăsni năprasnic o pușcă în ograda curții. SADOVEANU, O. VII 110.

A SE TRĂSNÍ mă ~ésc intranz. pop. fam. 1) A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se sminti; a se țicni; a înnebuni; a se aliena; a se scrânti. 2) A se ameți de băutură. /<sl. tresnonti

A TRĂSNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A se produce un trăsnet (în urma unei descărcări electrice în atmosferă); a detuna. ◊ A-i ~ ceva prin cap a-i veni pe neașteptate o idee (năstrușnică). 2) A produce un zgomot puternic; a detuna; a bubui. 3) fig. (despre persoane) A-și descărca mânia strigând. 4) (despre arme de foc) A se descărca cu zgomot; a bubui; a detuna. 2. tranz. 1) pop. A face să se trăsnească. 2) (ființe, lucruri) A lovi trăsnetul; a detuna; a fulgera. 3) A supune unei lovituri puternice; a izbi cu putere. ◊ A-l ~ pe cineva prin minte a-i veni o idee neașteptată. /<sl. trĕsnonti

trăsnì v. 1. a fi lovit de trăsnetul norilor: trăsni-l’ar! 2. fig. a trece cuiva repede prin minte: nu știu ce i-a trăsnit. [Slav. TKĬESNÕ, a izbi].

trăsnésc (est) și -znésc (vest) v. tr. (vsl. trĭesnonti, a izbi; sîrb. tresnuti, a zgudui, a cădea cu violență; treskati, a face mare huĭet; rut. trasnuti și tráskati, a face trosc; rus. trésnutĭ, a trosni. V. trosnesc). Izbesc cu trăsnetu, detun, fulger: trăsni-l-ar Dumnezeŭ! Lovesc subit și violent: l-a trăsnit cu paru’n cap. V. impers. Trăsnește, cade trăsnetu: a trăsnit în turnu bisericiĭ. Fig. A-țĭ trăsni (pin cap, pin gînd, pin minte), a-țĭ veni o trăsnaĭe. – Și tre- (Munt. vest). V. curentez și plesnesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trăsní (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. trăsnéște, imperf. 3 sg. trăsneá; conj. prez. 3 sg. să trăsneáscă

trăsní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trăsnésc, 3 sg. trăsnéște, imperf. 3 sg. trăsneá; conj. prez. 3 sg. și pl. trăsneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRĂSNÍ vb. v. aliena, ameți, apuca, cășuna, chercheli, îmbăta, înnebuni, năzări, sminti, țicni, turmenta, veni.

TRĂSNÍ vb. 1. (MET.) a detuna, (reg.) a săgeta, a tuna. (Afară plouă și ~; a ~ un copac.) 2. v. bubui.

TRĂSNI vb. 1. (MET.) (reg.) a săgeta, a tuna. (Afară plouă și ~.) 2. a bubui, a detuna, a dudui, a tuna, a vui, (pop.) a răzbubui. (Tunul în depărtare.)

trăsni vb. v. ALIENA. AMEȚI. APUCA. CĂȘUNA. CHERCHELI. ÎMBĂTA. ÎNNEBUNI. NĂZĂRI. SMINTI. ȚICNI. TURMENTA. VENI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

trăsní (-nésc, -ít), vb.1. A detuna, a produce trăsnete. – 2. A pocni, a exploda. – 3. A lovi, a descărca, a izbi. – 4. A-i trece subit prin minte. – Mr. triznés, trizniri. Sl. trĕsniti, var. de la trĕsnąti „a percuta” (Cihac, II, 419; Conev 87), cf. sb., cr., slov. tresnuti „a trăsni”. – Der. trăsnet, s. n. (descărcare electrică în atmosferă, explozie, bubuitură); trasnaie (var. trăsneală), s. f. (idee ciudată; pandalie; Arg., furt prin efracție); trăsnit, adj. (atins de trăsnet; lovit, fulgerat; aiurit, nebun, amețit); trăsnitor, adj. (fulminant; s. m., Arg., hoț); paratrăsnet, s. n. (instalație împotriva trăsnetelor; Arg., tramvai), format după fr. paratonnere.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

trăsni, trăsnesc I. v. t. 1. a lovi puternic. 2. a surprinde, a ului. II. v. i. a mirosi foarte tare, a avea un miros foarte pătrunzător.

Intrare: trăsni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trăsni
  • trăsnire
  • trăsnit
  • trăsnitu‑
  • trăsnind
  • trăsnindu‑
singular plural
  • trăsnește
  • trăsniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trăsnesc
(să)
  • trăsnesc
  • trăsneam
  • trăsnii
  • trăsnisem
a II-a (tu)
  • trăsnești
(să)
  • trăsnești
  • trăsneai
  • trăsniși
  • trăsniseși
a III-a (el, ea)
  • trăsnește
(să)
  • trăsnească
  • trăsnea
  • trăsni
  • trăsnise
plural I (noi)
  • trăsnim
(să)
  • trăsnim
  • trăsneam
  • trăsnirăm
  • trăsniserăm
  • trăsnisem
a II-a (voi)
  • trăsniți
(să)
  • trăsniți
  • trăsneați
  • trăsnirăți
  • trăsniserăți
  • trăsniseți
a III-a (ei, ele)
  • trăsnesc
(să)
  • trăsnească
  • trăsneau
  • trăsni
  • trăsniseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trosni
  • trosnire
  • trosnit
  • trosnitu‑
  • trosnind
  • trosnindu‑
singular plural
  • trosnește
  • trosniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trosnesc
(să)
  • trosnesc
  • trosneam
  • trosnii
  • trosnisem
a II-a (tu)
  • trosnești
(să)
  • trosnești
  • trosneai
  • trosniși
  • trosniseși
a III-a (el, ea)
  • trosnește
(să)
  • trosnească
  • trosnea
  • trosni
  • trosnise
plural I (noi)
  • trosnim
(să)
  • trosnim
  • trosneam
  • trosnirăm
  • trosniserăm
  • trosnisem
a II-a (voi)
  • trosniți
(să)
  • trosniți
  • trosneați
  • trosnirăți
  • trosniserăți
  • trosniseți
a III-a (ei, ele)
  • trosnesc
(să)
  • trosnească
  • trosneau
  • trosni
  • trosniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trăsni trosni

  • 1. intranzitiv impersonal unipersonal A se produce trăsnete, a cădea trăsnete.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: detuna 2 exemple
    exemple
    • Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele. SADOVEANU, B. 7.
      surse: DLRLC
    • O, cum fulgeră de strașnic... groaznice tunete o să avem! trebuie să trăsnească undeva. NEGRUZZI, S. I 58.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A lovi pe cineva trăsnetul; a cădea trăsnetul într-un anumit loc.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: detuna fulgera 4 exemple
      exemple
      • I-a trăsnit Deodată patru boi. COȘBUC, P. I 229.
        surse: DLRLC
      • Mandolina căzu din mînile contelui, glasul i se tăia pe loc, și el rămase ca un om trăsnit de fulger. ALECSANDRI, O. P. 298.
        surse: DLRLC
      • (În imprecații) Auzi tu, sluta și calica! Trăsni-o-ar și n-ar mai ajunge! SADOVEANU, O. VIII 219.
        surse: DLRLC
      • (În imprecații) Trăsneasc-o sfîntul palincă, Pînă și dragoste strică! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 230.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A rămâne, a se opri (ca) trăsnit (din senin) = a rămâne încremenit, a încremeni (de uimire, de emoție, de groază etc.).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Constantin a rămas trăsnit. GALACTION, O. I 125.
        surse: DLRLC
      • Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers. HOGAȘ, M. N. 93.
        surse: DLRLC
      • Dl. doctor rămase ca trăsnit din senin. SLAVICI, O. I 389.
        surse: DLRLC
    • 1.3. figurat A cădea, a tăbărî, a apărea undeva pe neașteptate.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se repezi o dată Făt-Frumos din munte ca un fulger; și unde trăsni în mijlocul lor, încît se îngroziră, de nu mai știau ce fac. ISPIRESCU, L. 156.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat.
      surse: DEX '09
    • 1.5. expresie intranzitiv A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranzitiv) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • A făcut cîte s-a priceput și cîte-a auzit, și spunea cîte-i trăsneau prin cap. SADOVEANU, O. VIII 218.
        surse: DLRLC
      • [Fiul craiului] se potrivește spînului și se bagă în fîntînă, fără să-l trăsnească prin minte ce i se poate întîmpla. CREANGĂ, P. 205.
        surse: DLRLC
      • Cică i-o trăsnit prin minte ca să ieie pe cucoana Caliopi, vecina moșiei. ALECSANDRI, T. I 337.
        surse: DLRLC
      • Moșneagul, văzînd un ou vorbind, își făcu cruce și-l trăsni îndată prin minte că trebuie să fie năzdrăvan. ȘEZ. I 279.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A produce un zgomot puternic.
    surse: NODEX sinonime: bubui detuna
  • 3. tranzitiv intranzitiv A izbi, a lovi cu putere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 8 exemple
    exemple
    • Ce să fac? Să-l trăsnesc în somn!... Să moară fără să știe că moare. CARAGIALE, O. I 259.
      surse: DLRLC
    • S-o trăsnești cu capul de păretele cel despre răsărit cît îi putea. CREANGĂ, P. 13.
      surse: DLRLC
    • Cînd acesta se cobora de pe munte, Mihai îl trăsnește cu artileria sa. BĂLCESCU, O. I 30.
      surse: DLRLC
    • A fost și George Natu și-a cerut o plăcintă, și acei de acolo l-o trăsnit cu plăcinta-n cap. ȘEZ. IV 205.
      surse: DLRLC
    • figurat Mai bine-mi dădea o palmă decît să mă trăsnească cu vorbe d-astea. REBREANU, R. II 41.
      surse: DLRLC
    • absolut Doarme! răspunseră. Și pute a rachiu de trăsnește! adăugară ei. PAS, L. I 31.
      surse: DLRLC
    • Ian auzi cum grăiește cu mine... Acuși îți trăsnesc două palme. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 6/6.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Nici n-au sfîrșit bine de vorbit și iată că buzduganul au și trăsnit în poartă de au vuit toate. SBIERA, P. 94.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A fi trăsnit cu leuca.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A fi trăsnit cu leuca.
      surse: DLRLC
    • 3.3. intranzitiv figurat A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, strigând, vociferând; a tuna și a fulgera.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. CREANGĂ, P. 291.
        surse: DLRLC
      • Andronache s-a închis în cabinetul său, unde după ce mult trăsni, plesni, blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare... apucă un pistol. NEGRUZZI, S. I 79.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv figurat A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se sminti; a se țicni; a se aliena; a se scrânti.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: aliena scrânti sminti înnebuni țicni
    • 4.1. tranzitiv reflexiv A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ameți îmbăta 2 exemple
      exemple
      • Un bețiv!... Cînd se trăsnea, bătea pe mă-ta. DELAVRANCEA, O. II 294.
        surse: DLRLC
      • Trăsnit puțin de țuicile pe care le sorbise, strigă deodată. REBREANU, R. I 132.
        surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: bubui detuna pocni 2 exemple
    exemple
    • Atunci, toate armele trăsniră! CAMILAR, N. I 74.
      surse: DLRLC
    • Cînd stăpînitorul duse băutura la gură, – trăsni năprasnic o pușcă în ograda curții. SADOVEANU, O. VII 110.
      surse: DLRLC

etimologie: