9 definiții pentru subțiere supțiare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBȚIÉRE, subțieri, s. f. Acțiunea de a (se) subția și rezultatul ei. ♦ Fig. Rafinare, cultivare a minții, a gustului. [Pr.: -ți-e-.Var.: (reg.) supțiáre s. f.] – V. subția.

SUBȚIÉRE, subțieri, s. f. Acțiunea de a (se) subția și rezultatul ei. ♦ Fig. Rafinare, cultivare a minții, a gustului. [Pr.: -ți-e-.Var.: (reg.) supțiáre s. f.] – V. subția.

SUBȚIÉRE, subțieri, s. f. Acțiunea de a (se) subția și rezultatul ei. ♦ Fig. Rafinare, cultivare a minții, a gustului. (Atestat în forma subțiare) Nu e lucru fără însemnătate subțiarea creierului în mai multe generații. IBRĂILEANU, SP. CR. 32. – Variantă: (învechit) subțiáre s. f.

SUPȚIÁRE s. f. v. subțiere.

SUPȚIÁRE s. f. v. subțiere.

supțiare sf vz subțiere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

subțiére (-ți-e-) s. f., g.-d. art. subțiérii; pl. subțiéri

subțiére s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. subțiérii; pl. subțiéri

subțiez, -țiază 3, -țieze 3 conj., -țiam 1 imp., -țiind ger., -țiere inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUBȚIÉRE s. (FIZ.) stricțiune. (~ unui cablu.)

SUBȚIERE s. (FIZ.) stricțiune. (~ unui cablu.)

Intrare: subțiere
subțiere substantiv feminin
  • silabație: -ți-e-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subțiere
  • subțierea
plural
  • subțieri
  • subțierile
genitiv-dativ singular
  • subțieri
  • subțierii
plural
  • subțieri
  • subțierilor
vocativ singular
plural
supțiare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supțiare
  • supțiarea
plural
  • supțieri
  • supțierile
genitiv-dativ singular
  • supțieri
  • supțierii
plural
  • supțieri
  • supțierilor
vocativ singular
plural