8 definiții pentru strujit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRUJIT s. n. (Reg.) Strujire. – V. struji.

STRUJIT s. n. (Reg.) Strujire. – V. struji.

strujit1 sn [At: CREANGĂ, P. 6 / Pl: (nob) ~uri / E: struji] (Mol) Curățare (a unor părți nefolositoare de pe pene, de pe ramuri, de pe știuleții de porumb etc.).

STRUJIT1 s. n. (Mold.) Strujire. Strujitul porumbului.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRUJIT s. 1. v. strunjire. 2. cioplire.

STRUJIT s. 1. strujire, strunjire. (~ unei piese la strung.) 2. cioplire, cioplit, strujire. (~ unui lemn cu barda.)

Intrare: strujit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strujit
  • strujitul
  • strujitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • strujit
  • strujitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strujitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi struji DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.