8 definiții pentru strujire

Explicative DEX

STRUJIRE, strujiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a struji; strujit. – V. struji.

STRUJIRE, strujiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a struji; strujit. – V. struji.

strujire sf [At: DL / Pl: ~ri / E: struji] 1 (Reg) Strivire (5). 2 (Mol) Curățare (a unor părți nefolositoare de pe pene, de pe ramuri, de pe știuleții de porumb etc.) Si: smulgere, (reg) strujit1 Vz dezghiocare, jumulire. 3 (Pop) Cioplire (4). 4 (Pex) Strunjire.

STRUJIRE s. f. (Mold.) Acțiunea de a struji; strujit1, strunjire.

Ortografice DOOM

strujire (reg.) s. f., g.-d. art. strujirii; pl. strujiri

strujire (reg.) s. f., g.-d. art. strujirii; pl. strujiri

strujire s. f., g.-d. art. strujirii; pl. strujiri

Sinonime

STRUJIRE s. 1. v. strunjire. 2. v. cioplire.

STRUJIRE s. 1. strujit, strunjire. (~ unei piese la strung.) 2. cioplire, cioplit, strujit. (~ unui lemn cu barda.)

Intrare: strujire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strujire
  • strujirea
plural
  • strujiri
  • strujirile
genitiv-dativ singular
  • strujiri
  • strujirii
plural
  • strujiri
  • strujirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strujire, strujirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi struji DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.