9 definiții pentru strunjire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRUNJIRE, strunjiri, s. f. Acțiunea de a strunji și rezultatul ei. – V. strunji.
STRUNJIRE, strunjiri, s. f. Acțiunea de a strunji și rezultatul ei. – V. strunji.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strunjire sf [At: LB / V: (înv) ~ngi~ / Pl: ~ri / E: strunji] Strujire (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNJIRE s. f. Acțiunea de a strunji; operație de prelucrare a unui material, cu ajutorul strungului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strungire sf vz strunjire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strunjire s. f., g.-d. art. strunjirii; pl. strunjiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strunjire s. f., g.-d. art. strunjirii; pl. strunjiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strunjire s. f., g.-d. art. strunjirii; pl. strunjiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRUNJIRE s. strujire, strujit. (~ unei piese la strung.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRUNJIRE s. strujire, strujit. (~ unei piese la strung.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
strunjire, strunjirisubstantiv feminin
etimologie:
- strunji DEX '98 DEX '09